Get Adobe Flash player
+37
°
C
+38°
+23°
Giurgiu
, 22
+39°+24°
+39°+23°
+37°+21°
+39°+23°
+38°+21°
+39°+21°
Prognoză pe 7 zile
ziare.antena3.ro

Arhive

Giurgiul de acum câteva secole, văzut prin ochii călătorilor străini

Celebi-Portret-calareUna din cele mai vechi relatări străine despre Giurgiu aparţine marelui călător şi talentat memorialist care a fost Evliya Celebi (1659). De atunci, zeci de călători străini au trecut prin Giurgiu şi au consemnat despre oraşul nostru în mărturii extrem de valoroase.

Evliya Çelebi (26 martie 1611, Istanbul – 1684, undeva, în Egipt), erudit turc, înrudit cu mulţi dintre demnitarii vremii, inclusiv cu marele vizir Melek Ahmet, dar şi cu marele cărturar Ahmed Yesevi, a publicat, în zece volume, „Seyâhatnâme” („Cartea de călătorii”), cărţi scrise în urma însoţirii sultanului Murad al IV-lea (1623-1640), în expediţiile din Orient, sau a unor viziri prin Asia Mică, prin Creta, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Siria etc. După 1651, Evliya avea să călătorească şi prin ţinuturi europene, contactul cu Ardealul datând din 1657, iar cel cu Moldova şi cu Muntenia, din 1659.

„Cetatea este pătrată şi este aşezată lângă Dunăre”

Iată cum descrie acesta cetatea Giurgiu: „Cetatea propriu-zisă este pătrată şi aşezată lângă Dunăre, pe un şes verde, fiind zidită din blocuri mici din patră albă. De jur împrejur, are o mie de paşi. În ea se află geamia sultanului Celebi Mehmed han , un dizdar, trei sute de ostaşi şi meterhanea, un depozit de muniţii, precum şi cincizeci de tunuri mici şi mari. În partea de răsărit se află o poartă de fier. Şanţul din jurul ei este plin cu apă de Dunăre, iar în faţa porţii se găseşte un pod cu arcuri, ce se lasă în jos şi se ridică. În jurul oraşului din afara cetăţii se află un şanţ pentru tabără. În faţa porţii mai are un chioşc de scândură care serveşte ca loc de popas pentru cei care vin sau pleacă. Pe malul Dunării e un port mare. În prezent, ostaşii şi capudanul îşi primesc soldele de la defterdarul de Dunăre”.

„Un oraş înfloritor, cu grădini, cu vii şi case frumoase”

 „În partea de răsărit a cetăţii Giurgiu, pe malul Dunării, există un oraş înfloritor, cu grădini, cu vii şi şase sute de case frumoase. Acoperite cu şindrilă. Are o baie publică, precum şi şaptezeci-optzeci de dughene mici. Toată raiaiua o formează valahii. Locul acesta, fiind deosebit de prielnic pentru afaceri şi câştig, locuitori de aici sunt foarte înstăriţi. Printre altele Hasan Aga din Giurgiu posedă o avere de o mie de pungi”, relatează cronicarul turc.

„Sunt oameni foarte darnici, prietenoşi şi veseli”

Iată ce spunea  despre locuitorii oraşului: „Toţi locuitorii de acolo vobesc corect limba valahă, moldoveană şi bulgară. Sunt oameni foarte darnici, prietenoşi şi veseli. Au pâine din belşug, atât pentru bogaţi, cât şi pentru sărmani. Fiind un loc îmbelşugat, zece pepeni galbeni costă un ban. Banul este o monedă valahă, bătută din aramă şi argint, circulă prin schelele şi oraşele de pe malul Dunării. Nu are valoare în alte oraşe. Zece pepeni verzi, o oca de pâine, o oca de carne fac câte un ban, iar o oca de miere costă patru bani şi o oca de unt zece bani”.

Locuri de pelerinaj

De asemenea, vorbind despre locurile de pelerinaj de atunci, acesta aminteşte: „Şeihul sărman Mehmed Dede a fost un călător în lume, fiind meşter în mesnevi (versuri). Scribul Amani Celebi din Rusciuk a arătat data morţii sale cu versul „A murit steaua polară a Giurgiului”.  El este înmormântat în interiorul cetăţii Giurgiu…”

Marcela Petcu

Advertisement

Arhive