{"id":103778,"date":"2024-03-07T12:59:13","date_gmt":"2024-03-07T10:59:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=103778"},"modified":"2024-03-07T13:01:32","modified_gmt":"2024-03-07T11:01:32","slug":"7-martie-2024-442-de-ani-de-la-atestarea-documentara-a-localitatii-vedea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/7-martie-2024-442-de-ani-de-la-atestarea-documentara-a-localitatii-vedea\/","title":{"rendered":"7 martie 2024: 442 de ani de la atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii Vedea"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Localitatea Vedea, \u00een trecut Paraipani \u0219i Arsache, apare pentru prima dat\u0103 men\u021bionat\u0103 \u00eentr-un hrisov al voievodului Mihnea cel R\u0103u, din data de 7 martie 1582.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceasta devine comun\u0103 \u00een anul 1861 iar \u00een decursul timpului a fost format\u0103 \u0219i din satele Cet\u0103\u021buia (\u00een trecut B\u0103l\u0103rii) \u0219i Malu (p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2003, cand a devenit comun\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Con\u021binutul textului acestui hrisov este urm\u0103torul:<\/p>\n

„1582(7090) Martie 7, Bucure\u0219ti<\/em>
\n\u2020 Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea Voievod \u0219i Domn a toat\u0103 \u021bara Ungrovlahiei, fiul marelui \u0219i prea bunu-lui Alexandru Voevod. D\u0103 Domnia mea aceast\u0103 porunc\u0103 a domniei mele lui jupan Stelea sp\u0103tar, ca s\u0103-i fie ocin\u0103 la R\u0103ceni, partea lui Danciu \u0219i partea lui Oprea din Preajva, toat\u0103, oric\u00e2t se va alege, din c\u00e2mp \u0219i din balt\u0103 \u0219i din vecini \u0219i de pretutindeni, pentru c\u0103 a cump\u0103rat-o boierul domniei mele jupan Stelea sp\u0103tar aceast\u0103 ocin\u0103 de la \u0218tefan logof\u0103t din B\u0103rbule\u0219ti; pentru 7000 aspri turce\u0219ti gata. \u0218i iar s\u0103 fie boierului domniei mele, lui Stelea Sp\u0103tar ocin\u0103 la R\u0103ceni, partea lui Le\u021bea \u0219i partea fratelui s\u0103u \u0218tefan, toat\u0103 \u0219i din c\u00e2mp \u0219i din balt\u0103 \u0219i din vecini \u0219i de pretutindeni, fiindc\u0103 a cump\u0103rat boierul domniei mele, jupan Stelea sp\u0103tar, de la Le\u021bea \u0219i de la fiica lui \u0218erban, anume \u2026. Pentru 8000 aspri de argint gata. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i iar s\u0103 fie boierului domniei mele, lui jupan Stelea sp\u0103tar ocin\u0103 la R\u0103ceni, toat\u0103 partea lui Mihnea, ginerele jupani\u021bei Zlata din Pietro\u0219ani \u0219i din c\u00e2mp \u0219i din vecini \u0219i din balt\u0103 \u0219i de pretutindeni, pentru c\u0103 a cump\u0103rat boierul domniei mele, jupan Stelea sp\u0103tar de la Mihnea \u0219i de la jupani\u021ba lui, pentru 3000 aspri de argint gata. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i iar s\u0103 fie boierului domniei mele jupan Stelea sp\u0103tar ocin\u0103 la Parapani, partea lui Micul din Prejva, toat\u0103 \u0219i din c\u00e2mp \u0219i din vecini \u0219i din balt\u0103 \u0219i de pretutindeni, fiindc\u0103 a cump\u0103rat boierul domniei mele jupan Stelea sp\u0103tar de la Micul, pentru 4000 aspri de argint gata. \u0218i l-a d\u0103ruit cu o manta de \u0219oc\u00e2rlat. \u0218i iar s\u0103 fie boierului domniei mele, lui jupan Stelea sp\u0103tar, ocin\u0103 la Parapani, partea lui Le\u021bea toat\u0103 \u0219i din c\u00e2mp \u0219i din vecini \u0219i din balt\u0103 fiindc\u0103 a venit singur Le\u021bea \u00eenaintea domniei mele, de a dat \u0219i a \u00eenchinat jum\u0103tate din partea boierului domniei sale, lui jupan Stelea sp\u0103tar. Iar cealalat\u0103 jum\u0103tate a cump\u0103rat-o jupan Stelea sp\u0103tar de la Le\u021bea, pentru 10000 aspri. \u0218i \u00eenc\u0103 a d\u0103ruit jupan Stelea sp\u0103tar pe Le\u021bea cu dou\u0103 mantale de \u0219oc\u00e2rlat. \u0218i iar s\u0103 fie lui jupan Stelea sp\u0103tar ocin\u0103 la Parapani, partea lui \u0218erban, fratele lui Le\u021bea, toat\u0103 \u0219i din c\u00e2mp \u0219i din vecini \u0219i din b\u0103l\u021bi \u0219i de pretutindeni, pentru c\u0103 a cump\u0103rat jupan Stelea sp\u0103tar de la fiica lui \u0218erban, anume \u2026. Pentru 8000 aspri turce\u0219ti. (…)<\/em>
\n\u0218i dup\u0103 aceia, jupan Stelea sp\u0103tar a dat sfintei m\u00e2n\u0103stiri de la Bucure\u0219ti, numit\u0103 Iveri, hramul uspenia preasfintei st\u0103p\u00e2ne a noastr\u0103, n\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu \u0219i pururi fecioar\u0103 Maria, din mai sus zisele ocine. S\u0103 se \u0219tie anume ce va \u021bine aceast\u0103 mai sus zis\u0103 m\u0103n\u0103stire Iveri: din satul R\u0103ceni, c\u00e2t este partea boierului domniei mele, jupan Stelea sp\u0103tar, toat\u0103, de pretitundeni \u0219i din M\u0103gurele, s\u0103 \u021bie jum\u0103tate, din c\u00e2t este partea lui jupan Stelea sp\u0103tar de pretutindeni.(…)
\nPentru aceasta, am dat \u0219i domnia mea sfintei m\u00e2n\u0103stiri mai sus zise din Iveri, ca s\u0103-i fie toate aceste scrise \u0219i de ohab\u0103 \u00een veci \u0219i de nimeni de neclintit, dup\u0103 porunca domniei mele.
\nIat\u0103 \u0219i martori am pus domnia mea: jupan Dobromir mare ban \u0219i jupan Iva\u0219cu mare vornic \u0219i jupan Ivan mare logof\u0103t \u0219i Dumitru sp\u0103tar \u0219i Costandin vistieria \u0219i Radul comis, Gon\u021be paharnic \u0219i Danciul mare postelnic. \u0218i ispravnic Ivan mare logof\u0103t.
\n\u0218i eu, Tatul logof\u0103t, care am scris \u00een cetatea Bucure\u0219ti, luna martie 7 zile, cursul anilor de la Adam p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 scriere, anul 7090.
\n\u2020 Io Mihnea Voevod, din mila lui Dumnezeu, Domn.”<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este de men\u021bionat faptul c\u0103 mo\u0219ia R\u0103ceni, men\u021bionat\u0103 \u00een acest hrisov, a existat \u00eentre comunele Vedea \u0219i G\u0103ujani, neav\u00e2nd nici o leg\u0103tur\u0103 cu satul Cet\u0103\u021buia, care a luat fiin\u021b\u0103 dup\u0103 anul 1800.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul \u0219i scriitorul rom\u00e2n V.A. Urechia, scrie \u00een cartea sa \u201eLegende rom\u00e2ne\u201d, un capitol intitulat \u201eZavera de la Paraipan\u201d, \u00een care detaliaz\u0103 o ac\u021biune (legend\u0103) din via\u021ba locuitorilor mo\u0219iei, \u00een jurul anului 1632, unde men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 aici a existat o m\u0103n\u0103stire (Troika), care \u00eel avea \u00een acele vremuri stare\u021b pe un anume Natanail.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen jurul anului 1760, m\u0103n\u0103stirea men\u021bionat\u0103 mai sus dispare complet \u0219i comunitatea r\u0103m\u00e2ne biseric\u0103 iar cum Dumnezeu nu uit\u0103 de credincio\u0219ii s\u0103i, apele dun\u0103rii aduc o bisericu\u021b\u0103 din b\u00e2rne, din zona jude\u021bului Romana\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103tenii au \u00eencercat s\u0103 trag\u0103 bisericu\u021ba din b\u00e2rne pe un loc mai \u00eenalt, neinundabil \u0219i nu reu\u0219esc s\u0103 o clinteasc\u0103 din loc \u0219i nici m\u0103car nu au reusit s\u0103 intre \u00een interiorul acesteia. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Observ\u00e2ndu-se de c\u0103tre s\u0103teni \u0219i preo\u021bi \u00eencerc\u0103rile anterioare nereu\u0219ite, faptul c\u0103 nu poate fi clintit\u0103 din loc sub nici o form\u0103, se ia hot\u0103r\u00e2rea ca \u00een fiecare zi s\u0103 se \u021bin\u0103 slujb\u0103 iar c\u00e2nd au ajuns \u00een ziua de pomenire a\u00a0Sf\u00e2ntului Mare Mucenic \u0219i T\u0103m\u0103duitor Pantelimon (27 iulie), bisericu\u021ba a devenit u\u0219oar\u0103 precum un fulg \u0219i a fost tras\u0103 cu doi boi tineri \u0219i ne\u00eenjuga\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 terminarea slujbei s-a reu\u0219it \u0219i intrarea \u00een bisericu\u021b\u0103, unde a fost g\u0103sit\u0103 la loc de cinste, o icoan\u0103 mobil\u0103, f\u0103c\u0103toare de minuni a Sf\u00e2ntului Mare Mucenic \u0219i T\u0103m\u0103duitor Pantelimon, care se afl\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een patrimoniul bisericii actuale din localitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pu\u021bini \u0219tiu istoricul crucii de piatr\u0103, ce\u00a0 se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een plin c\u00e2mp, dat\u00e2nd din anul 1761, cu o \u00een\u0103l\u021bime de 2,67 m, l\u0103\u021bime total\u0103 a bra\u021belor de 0,60 m, iar grosimea de 0,34 m.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca ornamente, crucea prezint\u0103 \u00een partea superioar\u0103 dou\u0103 cercuri cu decora\u021biuni florale \u00een rozet\u0103 iar \u00een partea inferioar\u0103 \u00a0un alt cerc, f\u0103r\u0103 motive decorative.
\nInscrip\u021bia este \u00een\u015firat\u0103 \u00een partea central\u0103 a crucii pe 21 r\u00e2nduri, fiind scris\u0103 cu litere s\u0103pate de 5 cm \u00een\u0103l\u021bime. Pe marginea lateral\u0103 din dreapta se afl\u0103 s\u0103pat numele pisarului \u00eentr-o inscrip\u021bie de dou\u0103 r\u00e2nduri, cu litere s\u0103pate de 5 cm; partea st\u00e2ng\u0103 nu are nici o inscrip\u021bie, ci numai un desen reprezent\u00e2nd cele trei cruci de pe dealul Golgotei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Textul inscriptiei principale este urm\u0103torul:
\n„Cu vrerea Tat\u0103lui \u0219i a Fiului \u0219i a Sf\u00e2ntului Duh ridicatu-s-au aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 cruce \u00een hramul Marelui Mucenic Gheorghe, de robii lui Dumn\u0103z\u0103u: R\u00e2dea, Toncea, Teodor, P\u00e2n\u0103 I. Cr\u0103ciun…Pomene\u0219te Doamne pe to\u021bi ai lor”; deasupra se afl\u0103 data: „Iunie, 8 , 7269 (1761)”.
\nPe marginea lateral\u0103 din dreapta scrie: a scris popa Costandin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cum Dumnezeu le r\u00e2nduie\u0219te pe toate, \u00een anul 1819, doctorul Apostol Arsache (ca \u0219i profesie, medicii \u00eel au ocrotitor pe Sf\u00e2ntul Mare Mucenic \u0219i T\u0103m\u0103duitor Pantelimon), cump\u0103r\u0103 de la m\u0103n\u0103stirea Radu Vod\u0103 din Bucure\u0219ti aceast\u0103 mo\u0219ie, care \u00eel avea deja ocrotitor pe Sf\u00e2ntul Pantelimon.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Documentul prin care acesta a cump\u0103rat mo\u0219ia are urm\u0103torul con\u021binut:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ,,3 mai 1819. Dionisie mitropolitul Ugro-Vlahiei confirm\u0103 prin prezentul doveditor \u00eenscris, ar\u0103t\u0103m noi, cei mai jos isc\u0103li\u0163i, c\u0103 dou\u0103 \u00eenscrisuri, unul de la Antonie Voievod \u00een anul 7178 (1670) pentru mo\u015fia Butuc\u0103neasca \u015fi altul de la Matei Voievod cu anul 7156 (1648) pentru mo\u015fia Paraipani, nemaig\u0103sindu-se printre celelalte \u00eenscrisuri ale mo\u015fiilor numite mai sus, le-a copiat la cererea noastr\u0103 dl. Chiri\u0163\u0103, dasc\u0103l de limba slavoneasc\u0103 de la \u015fcoala de aici, a\u015fa cum se g\u0103sesc ele trecute \u00een condica sfintei noastre m\u0103n\u0103stiri, \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi cu pecetea voievodului de fericit\u0103 r\u0103posare Alexandru Moruzi \u015fi aceste copii fiind autentificate \u015fi de c\u0103tre preasfin\u0163ia sa mitropolitul Ugro-Vlahiei kir Dionisie, le-am \u00eenm\u00e2nat, ca s\u0103 \u0163in\u0103 locul originalelor pierdute, \u00een\u0103l\u0163imii sale dl. Apostol Arsachi, c\u0103ruia \u00een conformitate cu \u00eemputernicirea ce ni s-a dat, i-am v\u00eendut numitele mo\u015fii, iar dac\u0103 s-ar g\u0103si vreodat\u0103 printre alte \u00eenscrisuri ce apar\u0163in unor m\u0103n\u0103stiri sau r\u0103t\u0103cite \u00een oricare alt\u0103 parte aceste dou\u0103 \u00eenscrisuri, ori s\u0103 le dea \u00eenal\u0163imii sale ca bunuri particulare, pe care le va de\u0163ine de acum \u00eencolo, ori s\u0103 fie socotite f\u0103r\u0103 valoare \u015fi privite ca ni\u015fte h\u00e2rtii nescrise \u015fi actul acesta s\u0103 fie dovad\u0103.<\/em><\/p>\n

Data 3 Mai 1819,<\/em><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103lug\u0103rii iviri\u0163i care ne afl\u0103m la m\u0103n\u0103stirea Radu Vod\u0103 \u00een calitate de exarhi \u015fi \u00eemputerniciti adeverim: Proegumenul Ioasaf, Proegumenul Antim\u201d<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apostol Arsache<\/strong> s-a n\u0103scut \u00een ziua de 6 a lunii ianuarie 1789, \u00een Hotahova, Epir (Albania de azi).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tat\u0103l acestuia a fost al doilea din familie care a migrat \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, unde se ocup\u0103, \u00eempreun\u0103 cu fratele acestuia, Georghe, cu nego\u021bul \u00een Imperiul Otoman \u0219i \u00een Imperiul Habsburgic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De pe urma nego\u021bului, Chiriac progreseaz\u0103 foarte repede \u0219i reu\u0219e\u0219te ca \u00een anul 1797 s\u0103 \u00eel aduc\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i pe fiul acestuia, Apostol.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Dup\u0103 ajungerea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Apostol urmez\u0103 studii cu profesori particulari iar unchiul acestuia, George ,observ\u00e2nd capacitatea intelectual\u0103 deosebit\u0103 a nepotului s\u0103u, \u00ee\u015fi ia angajamentul ca s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 studiile \u015fi astfel face cursurile gimnaziale \u015fi liceale la Viena, unde studiaz\u0103 \u00een principal filosofia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ajungerea la Viena a t\u00e2n\u0103rului Apostol, acesta \u00eel cunoa\u0219te pe celebrul c\u0103rturar iluminist Neofit Duca, cu care era \u00eenrudit prin familia Spahi.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Pe data de 17 mai 1810 acesta se \u00eenscrie ca student la Universitatea Halle, unde studiaz\u0103 medicina iar dup\u0103 terminarea studiilor, acesta \u00ee\u015fi ob\u0163ine \u00een anul 1813 \u0219i doctoratul \u00een medicin\u0103, cu \u00a0lucrarea ,,DE PISCIUM CEREBRO ET MEDULLA SPINALI”.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dup\u0103 terminarea studiilor, acesta revine \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi activeaz\u0103 ca medic la spitalele Pantelimon si Col\u0163ea din Bucure\u015fti, unde \u00eei va avea ca \u0219i colegi pe medicii Constantin Caraca\u015f\u00a0 \u0219i Constantin Darvari, care cel din urm\u0103 \u00eei va oferi m\u00e2na fiicei sale Elena t\u00e2n\u0103rului s\u0103u coleg.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1820 construie\u015fte pe aceast\u0103 mo\u015fie un conac de var\u0103, structurat pe un demisol \u015fi dou\u0103 etaje, plus o gr\u0103din\u0103 amenajat\u0103 de un peisagist neam\u021b, care cuprindea dou\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni arteziene din calcar masiv, statui \u0219i specii rare de plante.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De istoria acestui palat este legat numele comandantului armatei turce\u0219ti din timpul r\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 (1877-1878), Osman Pa\u0219a, deoarece, acesta a fost luat prizonier de r\u0103zboi dup\u0103 c\u0103derea Plevnei \u0219i trecut cu barca, prin zona ostrovului Cama-Dinu \u0219i adus la conac pentru dou\u0103 zile. Camera \u00een care a fost g\u0103zduit acesta, poart\u0103 din acea vreme numele de<\/p>\n

,,camera turcului”.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ceea ce prive\u015fte participarea sa la via\u0163a public\u0103, Arsache s-a remarcat \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e prin cultura \u0219i erudi\u0163ia sa, ocup\u00e2nd acela\u0219i rang \u00een timpul a trei domnitori: Caragea, Grigore Ghica \u015fi Alexandru Ghica iar \u00een cadrul \u015fedin\u0163a Adun\u0103rii Elective a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din\u00a024 ianuarie\u00a01859, acesta \u00eei acord\u0103 votul s\u0103u lui Alexandru Ioan Cuza, care fusese ales \u00een Moldova, pe data de 5 ianuarie 1859.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, primul cabinet unic, este condus de conservatorul Barbu Catargiu iar Arsache prime\u015fte portofoliul Ministerului de Externe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen data de 8 iunie 1862, Barbu Catargiu este asasinat iar interimatul la conducerea Consiliului de Mini\u0219tri este preluat de c\u0103tre Arsache, p\u00e2n\u0103 pe data de 24 iunie 1862, c\u00e2nd demisioneaz\u0103 din aceast\u0103 pozi\u021bie, c\u00e2t \u0219i din pozi\u021bia de ministru de externe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen data de 24 ianuarie 1835, singurul fiu al lui Apostol Arsache, Gheorghe, se sinucide la Viena, unde era student, prin \u00eempu\u0219care, din cauza \u00eempotrivirii p\u0103rin\u0163ilor de a se c\u0103s\u0103tori cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 evreic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru alinarea acestui p\u0103cat greu al sinuciderii, Apostol Arsache zide\u015fte din temelii actuala biseric\u0103 din localitate \u0219i \u00eei pune hramul ,,Sf. Pantelimon”. Ridicarea acestui l\u0103ca\u0219 s-a \u00eenceput \u00een anul 1835 \u0219i s-a terminat \u00een anul 1845, dur\u00e2nd 10 ani. Dup\u0103 terminarea lucr\u0103rilor, doctorul Arsache, aduce pe pictorul Gheorghe Zugravul s\u0103 picteze iar spre sf\u0103r\u0219itul vie\u021bii ctitorului, acesta \u00eel contracteaz\u0103 pe renumitul pictor rom\u00e2n Gheorghe M. Tattarescu pentru a repicta \u00a0frescele interioare, nemaiapuc\u00e2nd s\u0103 le vad\u0103 finalizate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La intrarea \u00een biseric\u0103, \u00een partea dreapt\u0103, \u00een pronaos se afl\u0103 tabloul ctitorului \u015fi al fiului s\u0103u. Arsache arat\u0103 cu m\u00e2na spre t\u00e2n\u0103ra pereche,parc\u0103, d\u00e2ndule consim\u0163\u0103m\u00e2ntul de a se c\u0103s\u0103tori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1870 acesta construie\u0219te prima \u0219coal\u0103 pentru localitate, compus\u0103 din dou\u0103<\/p>\n

p\u0103r\u021bi:\u00a0 prima parte cuprinde dou\u0103 s\u0103li (locuin\u021ba pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor) \u0219i \u00een a doua parte, tot dou\u0103 s\u0103li (locuin\u021ba pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La un an dup\u0103 construirea acestei \u0219coli, Arsache construie\u0219te un local pentru sediul prim\u0103riei, unde func\u021bioneaz\u0103 \u00een prezent Oficiul Po\u0219tal Vedea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei de c\u0103tre statul grec, Arsache investe\u0219te sume colosale \u00een sistemul educa\u021bional din acest stat \u0219i finan\u021beaz\u0103 ridicarea unei \u0219coli \u00een care s\u0103 poat\u0103 fi educate fete tinere, care, la absolvire, s\u0103 fie trimise \u00een toat\u0103 Grecia, pentru a inspira \u0219i educa copiii, p\u0103str\u00e2nd astfel limba \u0219i cultura greac\u0103 intact\u0103, precum \u0219i \u00eencurajarea alfabetiz\u0103rii \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru recunoa\u0219terea meritelor deosebite pe care le-a avut \u00een sprijinirea sistemului educa\u021bional din Grecia, consiliul de administra\u021bie, nume\u0219te \u0219coala dup\u0103 acesta \u0219i anume \u201eARSAKEIO\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru meritele sale deosebite, regina Amalia a Greciei \u00eel decoreaz\u0103 pe Apostol Arsache\u00a0\u0219i \u00eei ofer\u0103 \u0219i cet\u0103\u021benia greac\u0103, pe care acesta o refuz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00ce\u015fi petrece anii b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii la conacul s\u0103u de la Paraipani (Arsache, Vedea) \u015fi moare pe data de 16 iulie 1874 la Bucure\u015fti , fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Bellu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen perioada lui Apostol Arsache, localitatea a cunoscut prima perioad\u0103 de \u00eenflorire, deoarece s-a \u00eenceput ridicarea caselor acoperite cu stuf \u0219i f\u0103r\u0103 pod. Cand intrai \u00een cas\u0103 se vedeau m\u0103rt\u0103cii (st\u00e2lpii) care sprijineau stuful. Unii oameni lipeau stuful pe din\u0103untru cu p\u0103mant, ca s\u0103 par\u0103 mai frumos ochiului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenlocuirea bordeielor cu case s-a f\u0103cut relativ repede iar bordeiele au \u00eenceput s\u0103 dipar\u0103 treptat, nemaiexist\u00e2nd \u00een prezent niciunul.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ionu\u021b Barb\u0103lat\u0103,<\/strong><\/p>\n

Master \u00een \u015ftiin\u0163e politice,<\/em><\/p>\n

fiu al comunei Vedea<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Localitatea Vedea, \u00een trecut Paraipani \u0219i Arsache, apare pentru prima dat\u0103 men\u021bionat\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-103778","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-breaking-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/103778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=103778"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/103778\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=103778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=103778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=103778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}