{"id":1651,"date":"2013-01-08T10:28:32","date_gmt":"2013-01-08T08:28:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=1651"},"modified":"2013-01-08T10:49:43","modified_gmt":"2013-01-08T08:49:43","slug":"cel-mai-mare-povestitor-al-lumii-oaspete-al-orasului-giurgiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/cel-mai-mare-povestitor-al-lumii-oaspete-al-orasului-giurgiu\/","title":{"rendered":"Cel mai mare povestitor al lumii, oaspete al ora\u015fului Giurgiu!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/a>Fiu al unui cizmar din Odense, un mic or\u0103\u015fel danez ast\u0103zi cunoscut \u00een toat\u0103 lumea, nu a fost doar\u00a0 un mare povestitor, nuvelist, romancier \u015fi autor dramatic, libretist de opere \u015fi vodeviluri ci \u015fi un\u2026 neobosit c\u0103l\u0103tor. \u00a0Printre cele mai cunoscute pove\u0219ti ale sale se num\u0103r\u0103 \u201eCr\u0103iasa Z\u0103pezilor\u201d, \u201eMica siren\u0103\u201d, \u201cFeti\u0163a cu chibriturile\u201d, \u201eHainele cele noi ale \u00eemp\u0103ratului\u201d \u0219i \u201eR\u0103\u021bu\u0219ca cea ur\u00e2t\u0103\u201d. <\/strong>Basmele sale au fost traduse \u00een peste o sut\u0103 de limbi \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie publicate \u00een milioane de exemplare \u00een \u00eentreaga lume. Este cel care a oferit cele mai frumoase pove\u015fti, care au atras miliarde de cititori de-a lungul timpului. B\u0103nuiesc c\u0103 \u015fti\u0163i despre cine este vorba, nu?<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

Un c\u0103l\u0103tor modest, un mare scriitor<\/strong><\/p>\n

Ceea ce v\u0103 voi relata este o \u201cpoveste\u201d c\u00e2t se poate de adev\u0103rat\u0103 despre cel mai mare povestitor al lumii.<\/p>\n

Mai mult sau mai pu\u0163in cunoscut, \u00eentre 1840-1841, Hans Christian Andersen, c\u0103ci despre el este vorba, <\/strong>a c\u0103l\u0103torit continuu din Danemarca \u00een Germania, Italia, Malta, Grecia ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Constantinopol, apoi s-a \u00eentors pe la Marea Neagr\u0103, urc\u00e2nd pe malurile Dun\u0103rii mai apoi spre Germania \u015fi de acolo \u00een Danemarca. La Gala\u0163i, Andresen se re\u00eent\u00e2lne\u015fte cu un compatriot de-al s\u0103u, cizmarul Langa, stabilit aici de mai mul\u0163i ani.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Langa \u00eei povestise lui Andersen despre meleagurile noastre. De aceea, atras de faima \u0163inuturilor valahe, marele povestitor vine de la Constantinopol spre cas\u0103, pe mare.<\/p>\n

Rezultatul acestei c\u0103l\u0103torii, care \u00eel fascineaz\u0103 \u015fi absoarbe totodat\u0103, a fost o alt\u0103 carte de succes \u201cBazarul unui poet\u201d, scris\u0103 \u00een 1842, considerat\u0103 drept unul dintre cele mai bune jurnale de c\u0103l\u0103torie ale lui \u00a0Hans Christian Andersen<\/strong>.<\/p>\n

Prima escal\u0103 o face la Constan\u0163a.<\/p>\n

El c\u0103l\u0103tore\u015fte la bordul unui vapor austriac.<\/p>\n

Ceea ce vede pe malul rom\u00e2nesc \u00eel emo\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00eel face s\u0103 men\u0163ioneze \u00een jurnalul s\u0103u urm\u0103toarele: \u201dLa o prim\u0103 impresie totul are un caracter danez, bl\u00e2nd \u015fi z\u00e2mbitor\u201d<\/em>.<\/p>\n

Pe parcursul c\u0103l\u0103toriei sale face c\u00e2teva escale pe malul rom\u00e2nesc dar \u015fi la Havai, \u00een Bulgaria.<\/p>\n

Or\u0103\u015felul din Valahia<\/strong><\/p>\n

Andersen str\u0103bate B\u0103r\u0103ganul, ajunge la Giurgiu, Zimnicea, Or\u015fova, Mehadia \u015fi Cazane, locuri despre care cuvinte frumoase dar \u015fi aspre despre r\u00e2nduielile nedrepte pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een drumul s\u0103u. Dar ce \u00eensemna, \u00een fa\u0163a grandioaselor ora\u015fe europene vizitate, un micu\u0163 t\u00e2rg valaho-dun\u0103rean?<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi el descrie el a\u015fezarea de la Dun\u0103re: \u201c\u00cen cele din urm\u0103 am v\u0103zut un or\u0103\u0219el \u00een zona Valahiei. Era Giurgiu, a c\u0103rui fort\u0103rea\u021b\u0103 fusese distrus\u0103 de ru\u0219i. Un num\u0103r de localnici reamenajaser\u0103 aceste ruine. S-a vorbit \u0219i s-au pus multe \u00eentreb\u0103ri despre starea de la Constantinopol \u0219i despre conflictele din \u021bar\u0103. Soarele tocmai apunea. Turnul bisericii ora\u0219ului, care \u00een cele din urm\u0103 a fost acoperit cu tabl\u0103 lucioas\u0103, str\u0103lucea de parc\u0103 ar fi fost din argint; \u00ee\u021bi afecta privirea dac\u0103 te uitai la el. Aerul verii se sim\u021bea \u00een atmosfer\u0103, de-a lungul c\u00e2mpiei \u0219i a verzilor paji\u0219ti\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 Andersen<\/strong> \u00een \u201cBazarul unui poet\u201d<\/em> (pagina 279).<\/p>\n

Inedit<\/strong><\/p>\n

\u00cen casa muzeu de la Odense, loc de pelerinaj al umanit\u0103\u0163ii, se pot admira sute \u015fi mii de exponate de un real interes. Pe unul dintre pere\u0163ii din sala VI se pot observa desene care reprezint\u0103 figuri de oameni, un peisaj din Or\u015fova \u015fi un col\u0163 al Dun\u0103rii, desene executate de scriitor \u00een vremea c\u00e2t a fost \u201coaspete al \u0163\u0103ranilor din Valahia\u201d, cum \u00eensu\u015fi noteaz\u0103 \u00een scrierile sale.<\/p>\n

Orice s-ar spune, chiar \u0219i ni\u0219te simple \u00eensemn\u0103ri despre ora\u015ful nostru, l\u0103sate de pana celui mai cunoscut povestitor al lumii, ne dau emo\u0163ii dar \u015fi satisfac\u0163ii\u2026<\/p>\n

Vasile Arcanu<\/em><\/p>\n

Din volumul (\u00een preg\u0103tire) \u201cGiurgiu, bulevard european\u201d<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiu al unui cizmar din Odense, un mic or\u0103\u015fel danez ast\u0103zi cunoscut \u00een toat\u0103 lumea, nu a fost doar\u00a0 un mare povestitor, nuvelist, romancier \u015fi autor dramatic, libretist de opere \u015fi vodeviluri ci \u015fi un\u2026 neobosit c\u0103l\u0103tor. \u00a0Printre cele mai cunoscute pove\u0219ti ale sale se num\u0103r\u0103 \u201eCr\u0103iasa Z\u0103pezilor\u201d, \u201eMica siren\u0103\u201d, \u201cFeti\u0163a cu chibriturile\u201d, \u201eHainele cele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-1651","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-senzational"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1651","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1651"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1651\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1651"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1651"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1651"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}