{"id":25718,"date":"2015-11-24T17:10:26","date_gmt":"2015-11-24T15:10:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=25718"},"modified":"2015-11-24T17:10:26","modified_gmt":"2015-11-24T15:10:26","slug":"giurgiul-de-acum-cateva-secole-vazut-prin-ochii-calatorilor-straini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/giurgiul-de-acum-cateva-secole-vazut-prin-ochii-calatorilor-straini\/","title":{"rendered":"Giurgiul de acum c\u00e2teva secole, v\u0103zut prin ochii c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini"},"content":{"rendered":"

\"Celebi-Portret-calare\"<\/a>Una din cele mai vechi relat\u0103ri str\u0103ine despre Giurgiu apar\u0163ine marelui c\u0103l\u0103tor \u015fi talentat memorialist care a fost Evliya Celebi<\/em> (1659). De atunci, zeci de c\u0103l\u0103tori str\u0103ini au trecut prin Giurgiu \u015fi au consemnat despre ora\u015ful nostru \u00een m\u0103rturii extrem de valoroase.<\/strong><\/p>\n

Evliya \u00c7elebi<\/strong> (26 martie 1611, Istanbul \u2013 1684, undeva, \u00een Egipt),<\/em> erudit turc, \u00eenrudit cu mul\u0163i dintre demnitarii vremii, inclusiv cu marele vizir Melek Ahmet, dar \u015fi cu marele c\u0103rturar Ahmed Yesevi, a publicat, \u00een zece volume, \u201eSey\u00e2hatn\u00e2me\u201d (\u201eCartea de c\u0103l\u0103torii\u201d), c\u0103r\u0163i scrise \u00een urma \u00eenso\u0163irii sultanului Murad al IV-lea (1623-1640), \u00een expedi\u0163iile din Orient, sau a unor viziri prin Asia Mic\u0103, prin Creta, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Siria etc. Dup\u0103 1651, Evliya avea s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u015fi prin \u0163inuturi europene, contactul cu Ardealul dat\u00e2nd din 1657, iar cel cu Moldova \u015fi cu Muntenia, din 1659.<\/p>\n

\u201eCetatea este p\u0103trat\u0103 \u015fi este a\u015fezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re\u201d<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 cum descrie acesta cetatea Giurgiu: \u201eCetatea propriu-zis\u0103 este p\u0103trat\u0103 \u015fi a\u015fezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re, pe un \u015fes verde, fiind zidit\u0103 din blocuri mici din patr\u0103 alb\u0103. De jur \u00eemprejur, are o mie de pa\u015fi. \u00cen ea se afl\u0103 geamia sultanului Celebi Mehmed han , un dizdar, trei sute de osta\u015fi \u015fi meterhanea, un depozit de muni\u0163ii, precum \u015fi cincizeci de tunuri mici \u015fi mari. \u00cen partea de r\u0103s\u0103rit se afl\u0103 o poart\u0103 de fier. \u015ean\u0163ul din jurul ei este plin cu ap\u0103 de Dun\u0103re, iar \u00een fa\u0163a por\u0163ii se g\u0103se\u015fte un pod cu arcuri, ce se las\u0103 \u00een jos \u015fi se ridic\u0103. \u00cen jurul ora\u015fului din afara cet\u0103\u0163ii se afl\u0103 un \u015fan\u0163 pentru tab\u0103r\u0103. \u00cen fa\u0163a por\u0163ii mai are un chio\u015fc de sc\u00e2ndur\u0103 care serve\u015fte ca loc de popas pentru cei care vin sau pleac\u0103. Pe malul Dun\u0103rii e un port mare. \u00cen prezent, osta\u015fii \u015fi capudanul \u00ee\u015fi primesc soldele de la defterdarul de Dun\u0103re\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eUn ora\u015f \u00eenfloritor, cu gr\u0103dini, cu vii \u015fi case frumoase\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201e\u00cen partea de r\u0103s\u0103rit a cet\u0103\u0163ii Giurgiu, pe malul Dun\u0103rii, exist\u0103 un ora\u015f \u00eenfloritor, cu gr\u0103dini, cu vii \u015fi \u015fase sute de case frumoase. Acoperite cu \u015findril\u0103. Are o baie public\u0103, precum \u015fi \u015faptezeci-optzeci de dughene mici. Toat\u0103 raiaiua o formeaz\u0103 valahii. Locul acesta, fiind deosebit de prielnic pentru afaceri \u015fi c\u00e2\u015ftig, locuitori de aici sunt foarte \u00eenst\u0103ri\u0163i. Printre altele Hasan Aga din Giurgiu posed\u0103 o avere de o mie de pungi\u201d<\/em>, relateaz\u0103 cronicarul turc.<\/p>\n

\u201eSunt oameni foarte darnici, prieteno\u015fi \u015fi veseli\u201d<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 ce spunea\u00a0 despre locuitorii ora\u015fului: \u201eTo\u0163i locuitorii de acolo vobesc corect limba valah\u0103, moldovean\u0103 \u015fi bulgar\u0103. Sunt oameni foarte darnici, prieteno\u015fi \u015fi veseli. Au p\u00e2ine din bel\u015fug, at\u00e2t pentru boga\u0163i, c\u00e2t \u015fi pentru s\u0103rmani. Fiind un loc \u00eembel\u015fugat, zece pepeni galbeni cost\u0103 un ban. Banul este o moned\u0103 valah\u0103, b\u0103tut\u0103 din aram\u0103 \u015fi argint, circul\u0103 prin schelele \u015fi ora\u015fele de pe malul Dun\u0103rii. Nu are valoare \u00een alte ora\u015fe. Zece pepeni verzi, o oca de p\u00e2ine, o oca de carne fac c\u00e2te un ban, iar o oca de miere cost\u0103 patru bani \u015fi o oca de unt zece bani\u201d.<\/em><\/p>\n

Locuri de pelerinaj<\/strong><\/p>\n

De asemenea, vorbind despre locurile de pelerinaj de atunci, acesta aminte\u015fte: \u201e\u015eeihul s\u0103rman Mehmed Dede a fost un c\u0103l\u0103tor \u00een lume, fiind me\u015fter \u00een mesnevi (versuri). Scribul Amani Celebi din Rusciuk a ar\u0103tat data mor\u0163ii sale cu versul \u201eA murit steaua polar\u0103 a Giurgiului\u201d.\u00a0 El este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een interiorul cet\u0103\u0163ii Giurgiu…\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Marcela Petcu <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una din cele mai vechi relat\u0103ri str\u0103ine despre Giurgiu apar\u0163ine marelui c\u0103l\u0103tor \u015fi talentat memorialist care a fost<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-25718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25718"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25718\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}