{"id":28359,"date":"2016-03-26T16:14:49","date_gmt":"2016-03-26T14:14:49","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=28359"},"modified":"2016-03-26T17:34:39","modified_gmt":"2016-03-26T15:34:39","slug":"catolicii-din-giurgiu-vor-serba-pastele-le-dorim-sarbatori-pascale-fericite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/catolicii-din-giurgiu-vor-serba-pastele-le-dorim-sarbatori-pascale-fericite\/","title":{"rendered":"Catolicii din Giurgiu vor serba Pa\u015ftele! Le dorim S\u0103rb\u0103tori Pascale Fericite!"},"content":{"rendered":"

\"candcadepastele\"<\/a>Cre\u015ftinii romano-catolici \u015fi protestan\u0163i serbeaz\u0103 duminic\u0103, 27 martie a.c. Pa\u015ftele, cu cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinii ortodoc\u015fi \u015fi greco catolici. \u00cen aceast\u0103 sear\u0103, romano-catolicii din Giurgiu <\/strong><\/p>\n

\"biserica<\/a><\/p>\n

vor participa la Vigilia Pascal\u0103, slujba special\u0103 care celebreaz\u0103 \u00cenvierea lui Iisus Hristos, dup\u0103 trei zile de la R\u0103stignirea pe cruce, \u015fi vor veni la biseric\u0103 cu cozonac, ou\u0103 ro\u015fii \u015fi bucate din carne, care vor fi sfin\u0163ite de preot.<\/strong><\/p>\n

\"Paste-Fericit-2010-01\"<\/a><\/p>\n

Pa\u015ftele a fost s\u0103rb\u0103torit \u00een aceea\u015fi zi de catolici \u015fi de ortodc\u015fi \u00een 2004, pe data de 11 aprilie, \u00een 2007, pe 8 aprilie, \u00een 2010, pe 4 aprilie, \u00een 2011, pe 24 aprilie \u015fi \u00een 2014, pe data de 20 aprilie. Ortodoc\u015fii \u015fi catolicii vor mai serba \u00eempreun\u0103 Pa\u015ftele, \u00een 2017, pe 16 aprilie \u015fi apoi \u00een 2025, pe 20 aprilie.<\/p>\n

Aproximativ un milion de cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni s\u0103rb\u0103toresc \u00cenvierea Domnului \u00een acest sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cele mai mari comunit\u0103\u0163i fiind \u00een Transilvania.<\/p>\n

Angaja\u0163ii \u015fi elevii de confesiune catolic\u0103 au zi liber\u0103 luni, a doua zi a Pa\u015ftelui catolic. De\u015fi \u00een structura anului \u015fcolar, ziua de 28 martie, a doua zi de Pa\u015ftele catolic, nu este men\u0163ionat\u0103 ca zi liber\u0103, Ministerul Educa\u0163iei precizeaz\u0103 c\u0103 elevii catolici vor avea liber \u00een aceast\u0103 zi.<\/p>\n

„Se aplic\u0103 prevederile cumulate ale acelui ordin de ministru privind structura anului \u015fcolar, unde se precizeaz\u0103 c\u0103 zilele libere legale sunt libere \u015fi pentru elevi. Iar Codul Muncii specific\u0103 foarte clar c\u0103 zilele de 27 \u015fi 28 martie, fiind Pa\u015ftele Catolic, sunt libere”,<\/em> au precizat reprezentan\u0163ii Biroului de Pres\u0103 ai Ministerului Educa\u0163iei.<\/p>\n

Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri de Pa\u015fte, la fra\u0163ii no\u015ftri catolici<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de Pa\u015fte, catolicii \u0163in post patru-cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Acesta este diferit, \u00eens\u0103, fa\u0163\u0103 de cel ortodox, \u00eentruc\u00e2t presupune doar evitarea preparatelor din carne.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul slujbelor religioase din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare participan\u0163ii sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i cu ostie (p\u00e2ine nedospit\u0103) \u015fi se practica \u201cprocesiunea\u201d, adic\u0103 \u00eenconjurarea bisericii de c\u0103tre preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi. S\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00eenainte de \u00cenviere, se sfin\u0163e\u015fte un co\u015fule\u0163 cu ou\u0103 ro\u015fii, cozonac, carne de miel \u015fi vin. Duminic\u0103 diminea\u0163a, \u00eenainte de micul dejun, to\u0163i membrii familiei se spal\u0103 pe fa\u0163\u0103 cu apa \u00een care a fost pus un ou ro\u015fu \u015fi un ban \u2013 simbolurile s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi ale bel\u015fugului.<\/p>\n

\u00cen duminica Pa\u015ftelui, Papa Francisc va celebra mesa de \u00cenviere, \u00een pia\u0163a Sf\u00e2ntul Petru, de la Vatican, \u00een fa\u0163a a mii de credincio\u015fi. Suveranul Pontif va rosti, \u00een zeci de limbi, tradi\u0163ionalul mesaj de Pa\u015fte \u015fi binecuv\u00e2ntarea \u201curbi et orbi\u201d.<\/p>\n

Cea mai cunoscut\u0103 tradi\u0163ie catolic\u0103 de Pa\u015fte de la noi din \u0163ar\u0103 este stropitul, un obicei care provine din Germania. La \u00eenceput, stropitul se facea cu ap\u0103, \u00eens\u0103 \u00een prezent este folosit \u015fi parfumul. Stropitul cu ap\u0103 simboliza purificarea. \u00centruc\u00e2t apa provine din f\u00e2nt\u00e2ni, a ap\u0103rut \u015fi \u00eempodobitul cu ou\u0103 a f\u00e2nt\u00e2nilor din satele populate de catolici.<\/p>\n

Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanic\u0103 \u015fi \u00een amintirea zei\u0163ei fertilit\u0103\u0163ii \u015fi a prim\u0103verii, Ostera. De aici vine \u015fi denumirea Pa\u015ftelui \u00een german\u0103, \u201cOstern\u201d.<\/p>\n

Printre alte obiceiuri de Pa\u015fti la catolici se num\u0103r\u0103 d\u0103ruirea \u015fi ciocnitul ou\u0103lelor, tradi\u0163ii similare cu cele ale ortodoc\u015filor.<\/p>\n

\u00cen Italia, Pa\u015ftele este precedat de carnavaluri \u015fi de parade. \u00cen Vinerea Mare, oamenii poart\u0103 cruci \u00een spate, pentru a recrea drumul suferin\u0163ei. Felul lor tradi\u0163ional de m\u00e2ncare pentru masa de Pa\u015fte este tot mielul. \u00cen a doua zi de Pa\u015fte, se face un concurs cu ou\u0103.<\/p>\n

\u00cen Germania, de Pa\u015fte se decoreaz\u0103 casele cu ramuri \u00eenmugurite, cu flori \u015fi cu salcie, iar copacii sunt \u00eempodobi\u0163i cu ou\u0103. Copiii se \u00eentrec \u00een rostogolirea ou\u0103lor colorate prin gr\u0103din\u0103 sau le ciocnesc, precum ortodoc\u015fii.<\/p>\n

\u00cen perioada de dup\u0103 Pa\u015fte, credincio\u015fii catolici se salut\u0103 cu „Cristos a \u00cenviat!”<\/p>\n

\u00cen imagine, p\u0103rintele Marius Ant\u0103lu\u0163e, parohul Bisericii Romano-Catolice din Giurgiu.<\/em><\/p>\n

\"pr<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015ftinii romano-catolici \u015fi protestan\u0163i serbeaz\u0103 duminic\u0103, 27 martie a.c. Pa\u015ftele, cu cinci<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-28359","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28359","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28359"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28359\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}