{"id":30634,"date":"2016-06-15T18:08:13","date_gmt":"2016-06-15T15:08:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=30634"},"modified":"2016-06-15T18:18:16","modified_gmt":"2016-06-15T15:18:16","slug":"nicolae-balanescu-in-arhivele-giurgiuvene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/nicolae-balanescu-in-arhivele-giurgiuvene\/","title":{"rendered":"Nicolae B\u0103l\u0103nescu \u00een arhivele giurgiuvene"},"content":{"rendered":"

\"Nicolae<\/a>Avocat de renume, om de \u00eenalt\u0103 cultur\u0103 \u015fi factur\u0103, ziarist, scriitor \u015fi om politic cu vederi liberale de la a c\u0103rui na\u015ftere s-au \u00eemplinit de cur\u00e2nd 150<\/strong> de ani \u015fi de la a c\u0103rui moarte nu demult 70<\/strong> de ani, cu intens\u0103 activitate \u00eenprimele patru decenii ale secolului trecut, Nicolae B\u0103l\u0103nescu s-a n\u0103scut \u00een data de 11 februarie 1866<\/strong> \u00een Giurgiu \u015fi a decedat\u00a0 \u00een data de 30 august 1945<\/strong> tot \u00een Giurgiu.<\/p>\n

Nu ne propunem s\u0103 prezent\u0103m personalitatea lui Nicolae B\u0103l\u0103nescu, au f\u0103cut-o cu mai pu\u0163in sau cu mai mult talent cercet\u0103torii Emil P\u0103unescu, Gelu Br\u00eencoveanu, Damian Ancu sau Emil Talianu etc.<\/p>\n

Inten\u0163ia noastr\u0103 este de a aduce un modest omagiu lui Nicolae B\u0103l\u0103nescu \u015fi de\u2013a aduce publicului larg, \u00een special celor tineri \u00ab\u00a0m\u0103rturii<\/em>\u00a0\u00bb despre el \u00een documentele de arhiv\u0103 giurgiuvene sau \u00een fondul documentar al institu\u0163iei (biblioteca \u2013 colec\u0163ia Dezbaterilor Parlamentare).<\/p>\n

Deputat de mai multe ori \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, Nicolae B\u0103l\u0103nescu \u015fi-a adus o important\u0103 contribu\u0163ie la via\u0163a cultural\u0103 a ora\u015fului \u00een care s-a n\u0103scut, a activat \u015fi pe care l-a reprezentant \u00een organul legislativ al \u0163\u0103rii, fiind cel din ini\u0163iativa c\u0103ruia \u00een Giurgiu \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea societatea cultural\u0103\u00a0 \u201eAteneul Rom\u00e2n<\/strong>\u201d –\u00a0 ca filial\u0103 a Ateneului Rom\u00e2n din Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

Prezent \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei \u00een calitate de deputat cu scurte intermiten\u0163e \u00eentre 1899 \u2013 1926<\/strong>, de la amvonul \u00eenaltului for democratic a punctat \u015fi a spus ap\u0103sat de c\u00e2te ori a putut \u015fi a fost nevoie problemele giurgiuvenilor\/vl\u0103scenilor \u015fi ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n

La 1 martie 1899<\/strong> Nicolae B\u0103l\u0103nescu expunea dolean\u0163ele celor peste 200 de locuitori, din comunele Fr\u0103te\u015fti, Chiriacu \u015fi St\u0103ne\u015fti, care cereau \u201es\u0103 se dea lucrare comisiei de parcelare de la 1897. Acum este tocmai timpul a se face munc\u0103 c\u00e2mpului, \u015fi ei nu au la dispozi\u0163ie p\u0103m\u00e2ntul ce le trebuie\u201d.<\/em><\/p>\n

Pe 14 decembrie 1901<\/strong> acela\u015fi Nicolae B\u0103l\u0103nescu devine raportor la un proiect de lege prin care se recuno\u015ftea societ\u0103\u0163ii \u201eJunimea Comercial\u0103<\/em>\u201d, calitate de personalitate juridic\u0103 \u015fi moral\u0103. Societatea fusese creat\u0103 \u00een anul 1886 de un grup de absolven\u0163i ai gimnaziului \u201eIoan Maiorescu\u201d<\/em>. Scopul societ\u0103\u0163ii era \u201ede a r\u0103sp\u00e2ndi spiritul de economie \u015fi s\u0103 dezvolte sentimentul de \u00eenfr\u0103\u0163ire \u015fi ajutorul manual<\/em>\u201d.<\/p>\n

La 3 martie 1909<\/strong> Nicolae B\u0103l\u0103nescu aducea \u00een discu\u0163ia Parlamentului o problem\u0103 important\u0103 a giurgiuvenilor : \u201epopula\u0163ia ora\u015fului Giurgiu, st\u0103p\u00e2nitoare a peste 2000 pogoane locuri de vii. Zeloas\u0103 de a nu vedea atins\u0103 libertatea dreptului de propietate, v\u0103 adreseaz\u0103 un memoriu prin mine, semnat de 700 or\u0103\u015feni<\/em>\u201d.<\/p>\n

La 22 decembrie 1910<\/strong>, ca raportor, Nicolae B\u0103l\u0103nescu propune un proiect de lege prin care ora\u015ful Giurgiu putea contracta un \u00eemprumut de 674.000 lei pentru alimentarea cu ap\u0103 a ora\u015fului.<\/p>\n

\u00cen discursul s\u0103u din 28 \u015fi 29 ianuarie 1920<\/strong> Nicolae B\u0103l\u0103nescu se referea la distrugerile suferite de ora\u015ful Giurgiu \u00een primul r\u0103zboi mondial : \u201ea\u015f lipsi de la datoria mea, ca unul ce \u2013 am sf\u0103tuit jertfa pentru unitatea na\u0163ional\u0103 s\u0103 nu spun, c\u0103 ora\u015ful Giurgiu a fost distrus \u00een lupta pentru neam\u201d<\/em>.<\/p>\n

Propunea drept solu\u0163ii \u00een problema refacerii ora\u015felor distruse de r\u0103zboi (deci implicit a ora\u015fului Giurgiu), ca statul \u201es\u0103 p\u0103streze rolul de controlor general, de supraveghetor, de\u00a0 distribuitor al materialului \u00een ordinea urgen\u0163ei, restabilirea transporturilor pe uscat \u015fi pe ap\u0103, cump\u0103rarea de ma\u015fini \u015fi utilaje din \u0163\u0103rile aliate<\/em>\u201d.<\/p>\n

Era de p\u0103rere s\u0103 se dea \u201ed\u0103una\u0163ilor titluri de desp\u0103gubire pe termen lung, care s\u0103 poat\u0103 fi primite la construirea societ\u0103\u0163ilor de recl\u0103dire sau \u00een certe cazuri s\u0103 fie acceptate ca gaj<\/em>\u201d.<\/p>\n

Pentru a se face fa\u0163\u0103 perioadei dificile de consolidare economic\u0103 prin care trecea \u0163ara trebuia s\u0103 se fac\u0103 apel la toate \u201ecompeten\u0163ele noastre din toate \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 nici o prejudecat\u0103 de partid la to\u0163i tehnicienii, la oamenii cu experine\u0163\u0103 \u00eenaintat\u0103, la oamenii de g\u00e2ndire \u00eenaintat\u0103, la oamenii de g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune, la patroni ca \u015fi la muncitori ca toate valorile s\u0103 fie utilizate pentru a pune cea ma solid\u0103 temelie puterii noare de produc\u0163iune<\/em>\u201d.<\/p>\n

O prim\u0103 rezolvare a problemei s-a g\u0103sit \u00een anul 1925<\/strong> c\u00e2nd s-a votat o lege relativ\u0103 la deschiderea unui credit extraordinar \u00een sum\u0103 de 250 milioane lei, pe seama Ministerului de Finan\u0163e pentru plata desp\u0103gubirilor de r\u0103zboi, raportor la aceast\u0103 lege extrem de important\u0103 a fiind acela\u015fi Nicolae B\u0103l\u0103nescu.<\/p>\n

Proiectul de LEGE\u00a0 a fost promulgat prin \u00cenaltul Decret Regal nr. 1556\/1925.<\/p>\n

Nu putem \u00eencheia scurta prezentare a activit\u0103\u0163ii desf\u0103\u015furate de Nicolae B\u0103l\u0103nescu pentru cet\u0103\u0163enii ora\u015fului Giurgiu f\u0103r\u0103 a aminti de discursul istoric rostit pe 18 octombrie 1922<\/strong> cu prilejul vizitei la Giurgiu a delega\u0163iei franceze care a decorat ora\u015ful Giurgiu cu \u00eenaltul ordin\u00a0 francez \u201eCrucea de r\u0103zboi cu palmete<\/strong>\u201d: \u201eBravul popor francez s-a f\u0103cut \u00eenc\u0103 o dat\u0103 marele campion al civiliza\u0163iei omene\u015fti, condeiul libert\u0103\u0163ii \u015fi al dreptului. Noi nu putem uita ajutorul pe care Fran\u0163a ni l-a dat la 1859 la Unirea Principatelor, tot astfel cum ne-a dat fr\u0103\u0163escul \u015fi marele sprijin pentru \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen numele giurgiuvenilor exprima sentimentul de gratitudine: \u201eV\u0103 suntem recunosc\u0103tori. Traiasc\u0103 Fran\u0163a etern\u0103\u201d<\/em>,<\/p>\n

Nicolae B\u0103l\u0103nescu a fost printre cei desemna\u0163i, \u00een decembrie 1919, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la mesajul adresat Parlamentului Rom\u00e2niei Mari de c\u0103tre regele Ferdinand I (a fost din c\u00e2te \u015ftim noi singurul giurgiuvean care a avut aceast\u0103 onoare)<\/strong>, discursul rostit \u00een ziua de 26 decembrie 1919<\/strong> fiind o dovad\u0103 concludent\u0103 a crezului s\u0103u politic, al \u00eencrederii sale nestr\u0103mutate \u00een juste\u0163ea actului de la 1 Decembrie 1918 ca rezultat al luptei permanente a rom\u00e2nilor pentru unitate \u015fi independen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, con\u015ftient \u00eens\u0103 \u015fi asupra pericolelor reale care planau asupra t\u00e2n\u0103rului stat Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

R\u0103spunsul s\u0103u la mesajul tronului se poate \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een trei p\u0103r\u0163i distincte<\/strong>, prima parte \u00eencep\u00e2nd cu un elogiu adus Regelui \u201eFerdinand al tuturor Rom\u00e2nilor\u201d<\/em>, Reginei\u00a0 <\/em>care \u201e..,a \u015ftiut s\u0103 treac\u0103 peste propriile-i dureri cauzate de moartea prin\u0163ului Mircea\u2026\u201d<\/em> \u00een condi\u0163iile tragice ale toamnei anului 1916, armatei rom\u00e2ne ca \u015fi-a dat jertfa suprem\u0103 \u201e\u2026 \u00een ceasul cel mare c\u00e2nd via\u0163a at\u00e2rna de o clip\u0103\u2026\u201d<\/em> \u015fi lui Dumnezeu ajut\u0103tor \u015fi \u00eendrept\u0103tor al neamului, motiv pentru care solicita construirea unei m\u0103re\u0163e catedrale \u00een Bucure\u015fti, capitala Rom\u00e2niei Mari, \u00eentruc\u00e2t este necesar \u201e\u2026s\u0103 nu uit\u0103m firul datinilor str\u0103mo\u015fe\u015fti\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuarea primei p\u0103r\u0163i a expunerii sale face o prezentare a trecutului de lupt\u0103 pentru unitate na\u0163ional\u0103 concluzion\u00e2nd: \u201estr\u0103mo\u015fii no\u015ftri au \u00eentrev\u0103zut de mult idealul neamului, genera\u0163iuni nenum\u0103rate au primit cultiv\u00e2ndu-l, iar genera\u0163iunii noastre i-au revenit sarcina \u015fi onoarea de a-l \u00eenf\u0103ptui\u201d.<\/em><\/p>\n

Primul pas spre unire este apreciat a fi punerea temeliei Scolii Ardelene, \u00een 1754, la Blaj, loc unde \u201e\u2026 a ars necontenit focul sacru al neamului, adus din cetatea etern\u0103\u201d<\/em>, cu referiri directe la activitatea pur-rom\u00e2neasc\u0103 a lui Inochentie Micu, Gheorghe \u015eincai, Petru Maior \u015fi Gheorghe Laz\u0103r. Oprindu-se la genera\u0163ia revolu\u0163iei de la 1848 \u2013 1849, men\u0163ioneaz\u0103 rolul Gole\u015ftilor, Br\u0103tienilor, al revolu\u0163ionarilor moldoveni \u015fi ardeleni, acord\u00e2nd un spa\u0163iu\u00a0 larg lui Nicolae B\u0103lcescu \u201e\u2026 al c\u0103rui trup doarme \u015fi acum \u00een groparul s\u0103r\u0103cimei din Palermo\u201d<\/em>, prin prezentarea pe care i-a f\u0103cut-o lui Mihai Kog\u0103lniceanu cu prilejul deschiderii cursurilor la Academia Mih\u0103ilean\u0103: \u201eSufletu-mi te sl\u0103ve\u015fte, \u00eenzecit\u0103 libertatea \u015fi, de\u015fi oamenii s\u00e2ngiurilor au \u00eenvelit cu maram\u0103 neagr\u0103 dulce fa\u0163a lor, crede c\u0103 va veni ziua fericit\u0103, ziua izb\u00e2ndirii, c\u00e2nd omenirea \u00eentreag\u0103 se va r\u0103scula spre a sf\u00e2\u015fia acest v\u0103l \u015fi du\u015fmanii r\u0103i se vor \u00eempietri la vederea soarelui t\u0103u de lumin\u0103; atunci nu va mai fi nici un om rob, nici na\u0163iune roab\u0103, nici om st\u0103p\u00e2n pe altul, nici popor st\u0103p\u00e2n pe altul, ci domnirea drept\u0103\u0163ii \u015fi fr\u0103\u0163iei\u201d.<\/em><\/p>\n

Continu\u00e2nd prezentarea ideii ini\u0163iale men\u0163ioneaz\u0103 pe Bolintineanu, pe Eminescu \u201ecare a c\u00e2ntat durerea noastr\u0103 de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa\u201d<\/em>, pe Spiru Haret \u201ecare a chemat cel dint\u00e2i, cu glas puternic, \u0163\u0103r\u0103nimea la via\u0163\u0103 nou\u0103\u201d<\/em>, \u015fi al c\u0103rui discipol a fost \u00een lumea satului \u201eunde \u00eent\u00e2i am fost primit cu dragoste, iar \u00een urm\u0103 cu \u00eencredere\u201d<\/em>; se opre\u015fte asupra rolului jucat de Constantin Exarcu care, atunci c\u00e2nd a ini\u0163iat construirea Ateneului, spusese: \u201eVom cl\u0103di sacra incint\u0103, \u00een care odat\u0103 se vor aduna trimi\u015fii neamului\u201d<\/em>, fenomen realizat \u00een urma anului 1918.<\/p>\n

Dup\u0103 ce face prezentarea perioadei idealiste a luptei pentru unitate na\u0163ional\u0103, N. B\u0103l\u0103nescu se opre\u015fte asupra perioadei pozitive, practice, care a permis realizarea acestui ideal prin scoaterea \u00een eviden\u0163\u0103 a oportunit\u0103\u0163ii pentru alia\u0163i a interven\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een primul r\u0103zboi mondial, expresia \u201eora mai piu\u201d din 1848 fiind \u00een august 1916 prezint\u0103 sub forma \u201eacum ori niciodat\u0103\u201d. Acest r\u0103zboi este pentru rom\u00e2ni un r\u0103zboi drept, deoarece \u201eNimeni nu poate zice c\u0103 r\u0103zboiul nostru n-a fost f\u0103cut \u00een comun acord, de popor, de Rege cu \u00eentreaga dinastie, care am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne jertfim pentru \u00eendeplinirea idealului na\u0163ional\u201d, concluzion\u00e2nd \u2013 \u00een acest sens: \u201eGenera\u0163ia noastr\u0103 este concentra\u0163iunea energiei seculare pentru \u00eentregirea neamului\u201d.<\/em><\/p>\n

Un capitol aparte al celei de a doua p\u0103r\u0163i<\/strong> a expunerii sale o constituie tratatele de pace \u00eencheiate \u00een 1919, el aduc\u00e2nd grave acuza\u0163ii alia\u0163ilor Rom\u00e2niei pentru nerespectarea tratatului pe care \u00eel \u00eencheiaser\u0103 cu \u0163ara noastr\u0103, nerespectare \u00een urma c\u0103reia o parte din Banat r\u0103m\u00e2nea \u00een afara grani\u0163elor, considerate de el fire\u015fti.<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 justifice acest aspect men\u0163ioneaz\u0103: \u201e Politica d-lui Br\u0103tianu a stat nestr\u0103mutat\u0103 pe baza tratatului. Tratatul este un titlu de drept interna\u0163ional european, \u015fi s\u0103 avem credin\u0163a c\u0103 tot a\u015fa va r\u0103m\u00e2ne. Va veni o vreme c\u00e2nd rolul precump\u0103nitor\u00a0 al Americii \u00een Europa va \u00eenceta \u015fi atunci sper\u0103m c\u0103 Statele europene, semnatare ale tratatului\u00a0 \u00eel vor re\u00eenvia\u201d; tot justificativ \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice semnarea tratatului cu Puterile Centrale, semn\u0103tura acesteia fiind determinat\u0103 de \u201e\u2026politica de constr\u00e2ngere\u201d<\/em> , meritul lui Marghiloman fiind acela \u201e\u2026 c\u0103 a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een putin\u0163\u0103 ca acel tratat s\u0103 nu fie ratificat\u201d<\/em>, de c\u0103tre Rege.<\/p>\n

\u00a0\u00cen fa\u0163a tratatului din 1919 el propune Camerei urm\u0103toarea solu\u0163ie: \u201e Noi suspend\u0103m hot\u0103r\u00e2rea noastr\u0103 \u015fi numai c\u00e2nd ni s-ar dovedi c\u0103 \u00een momentele acestea \u0163ara se g\u0103se\u015fte \u00een primejdie, fie intern\u0103, fie extern\u0103, dar \u00een primejdie iminent\u0103, atunci vom avea de spus cuv\u00e2ntul nostru. Si chiar atunci nu vom \u00eenceta, c\u00e2nd tratatul va fi ratificat s\u0103 spunem acelei mari puteri care are de reprezentat mai mult interese economice \u00een Europa c\u0103 dreptul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor nu este o inven\u0163iune cu brevet american\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen finalul celei de a doua p\u0103r\u0163i<\/strong> a expunerii sale face o ampl\u0103 prezentare a rolului pe care l-a jucat Fran\u0163a \u00een sprijinirea afirm\u0103rii idealului nostru na\u0163ional, manifest\u00e2ndu-\u015fi speran\u0163a c\u0103 \u201e\u2026 va veni un moment c\u00e2nd Fran\u0163a, sora noastr\u0103, va de\u015ftepta aten\u0163iunea celor \u00een drept, aten\u0163iunea popoarelor \u015fi le va spune c\u0103 o mare nedreptate contra unui act scris, contra unui tratat s-a f\u0103cut, nu de bun\u0103 voie ci prin sil\u0103, c\u0103 trebuie \u00eendreptat\u0103 eroarea \u015fi a se da dreptate cui i se cuvine\u201d.<\/em><\/p>\n

Partea a treia<\/strong> \u015fi ultima o dedic\u0103 m\u0103surilor ce trebuie luate \u00een vederea consolid\u0103rii Rom\u00e2niei Mari, astfel \u00eenc\u00e2t \u201e\u2026 ni se deslu\u015fesc \u00een vremea \u00een care tr\u0103im, energii nobile, cu preg\u0103tire complet\u0103, pentru solu\u0163ionarea chestiunilor celor mai grele\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

Pentru ca toate acestea s\u0103 se poat\u0103 realiza, N. B\u0103l\u0103nescu este adeptul cre\u015fterii rolului Parlamentului \u201e\u2026 admir adev\u0103ratul control parlamentar, asupra guvernului\u201d situa\u0163ie \u00een care \u00eentr-un stat democratic \u201e\u2026 ca al nostru, este sigur c\u0103 \u015fi guvernele g\u00e2ndesc astfel, \u015ftiu c\u0103 este o oper\u0103 de \u00eendeplinit ca guvern, ca platform\u0103 general\u0103, dar s\u0103 se fereasc\u0103 vreun ministru s\u0103 ias\u0103 din cadrul \u00eens\u0103rcin\u0103rii sale, c\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 diminea\u0163a venind la Parlament, seara s\u0103 mai ias\u0103 cu aceea\u015fi calitate\u201d.<\/em><\/p>\n

Referindu-se la partidele politice existente \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 1919, \u015fi analiz\u00e2nd situa\u0163ia Partidului Na\u0163ional Liberal, din care f\u0103cea parte de 31 de ani, arat\u0103 c\u0103 acesta trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u201e\u2026 la regenerarea \u015fi democratizarea \u2026\u201d <\/em>sa, aplauzele prelungite ale s\u0103lii determin\u00e2ndu-l pe Nicolae Iorga, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor, s\u0103 men\u0163ioneze: \u201eAplauzele d-lor, demonstreaz\u0103 c\u0103 au \u00eenceput \u201e <\/em>(s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 n.ns.)\u201d.<\/p>\n

Adept al Rom\u00e2niei Mari, al consolid\u0103rii \u00eentregirii noastre na\u0163ionale \u201e\u2026prin unirea sufleteasc\u0103 politic\u0103\u201d Nicolae B\u0103l\u0103nescu\u00a0 este \u00eempotriva partidelor pe provincii deoarece, \u201e\u2026 partidele de provincii perpetueaz\u0103 separatismul. Ne trebuiesc organisme \u00eentregi \u00eentemeiate pe programe de idei cari s\u0103 ne \u00eentind\u0103 de la o margine p\u00e2n\u0103 la cealalt\u0103 a Rom\u00e2niei Mari\u201d. Aceast\u0103 unire politic\u0103 sufleteasc\u0103 o vede realizabil\u0103 \u015fi prin \u201e\u2026 concilia\u0163iunea intereselor tuturor, \u015fi a partidelor \u015fi claselor sociale \u2026\u201d,<\/em> concilia\u0163iune cu at\u00e2t mai necesar\u0103 cu c\u00e2t \u201e\u0163ara trece prin momente deosebit de grele\u201d; pentru acest lucru guvernul trebuia s\u0103 cugete la \u00eendeplinirea n\u0103zuin\u0163elor tuturor \u201e\u2026 ca s\u0103 asigure lini\u015ftea \u015fi ordinea \u00een Stat\u201d, sarcini revenind \u00een acest domeniu \u015fi sociali\u015ftilor prezen\u0163i \u00een Parlament: \u201eNu \u00eengreuna\u0163i situa\u0163iunea momentului, c\u0103uta\u0163i s\u0103 solu\u0163ion\u0103m aceast\u0103 chestiune \u00een acord cu to\u0163ii, sunt prea mari primejdiile momentului\u2026\u201d,<\/em> apel adresat at\u00e2t muncitorilor c\u00e2t \u015fi celorlalte clase \u015fi categorii sociale reprezentante \u00een organul legislativ al Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

Finalul interven\u0163iei sale cuprinde o \u00eencercare de a jalona problemele de politic\u0103 intern\u0103 prin prezentarea rolului Ligii Na\u0163iunilor, dar \u015fi a pericolului unui nou r\u0103zboi, deoarece \u201e\u2026istoria \u00eenregistreaz\u0103 adesea \u00eens\u0103 c\u0103 popoarele \u00eenvinse cuget\u0103 necontenit la r\u0103zbunarea \u015fi la reluarea a celor ce cred c\u0103 este nedrept pierdut. Mult\u0103 vreme \u00eenc\u0103 lumea se va zgudui pentru drepturile bine sau r\u0103u \u00een\u0163elese\u201d.<\/em><\/p>\n

B\u0103l\u0103nescu \u00ee\u015fi \u00eencheie discursul ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 fim respecta\u0163i, cu demnitate \u015fi onoare, ca stat suveran, liber \u015fi independent. \u201eSuntem un popor muncitor, popor care nu putem aduce dec\u00e2t folos, prin firea noastr\u0103 onest\u0103, prin firea noastr\u0103 apropiat\u0103 de alte neamuri \u015fi nedoritor de tulbur\u0103ri. S-a tulburat lumea \u00eentreag\u0103 \u00een jurul nostru numai noi st\u0103m lini\u015fti\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n

A atins punctul culminant al prezen\u0163ei lui \u00een Parlament ca raportor al bugetului Statului pe anii 1922, 1923 \u015fi 1924 \u015fi mai ales \u00een discu\u0163iile \u00een care a intervenit cu ocazia vot\u0103rii Constitu\u0163iei din \u00a0anul 1923.<\/p>\n

Pentru el Constitu\u0163ia era \u201eprima lege fundamental\u0103 \u015fi tutelar\u0103 a neamului \u00eentreg… scump\u0103 \u015fi respectat\u0103…cartea sf\u00e2nt\u0103 a \u00eemplinirii unui mare ideal<\/em>\u201d.<\/p>\n

Referindu-se la con\u0163inutul primului articol al Constitu\u0163iei, Nicolae B\u0103l\u0103nescu aprecia: \u201eLa prima dispozi\u0163iune constitu\u0163ional\u0103 st\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 ra\u0163iune \u015fi semnifica\u0163ie a acestei legifer\u0103ri care este consacrarea actului istoric al unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale\u201d iar \u00een continuare specifica \u201estatul unitar \u015fi na\u0163ional esre caracterizarea fundamental\u0103 a noii noastre Constitu\u0163ii<\/em>\u201d.<\/p>\n

Concluziona: \u201eConstitu\u0163ia merit\u0103 s\u0103 traiasc\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t poporul o are \u00een sufletul \u015fi \u00een puterea lui. Noi nu pornim de la acceptarea unei Constitu\u0163ii… care s\u0103 nu aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu sufletul nostru na\u0163ional. Pe acest suflet, pe aceast\u0103 vitalitate a statului Unitar \u015fi Na\u0163ional, \u00eentemeiem dreptul nostru de a tr\u0103i liber, cu demnitate \u015fi cu onoare printre popoarele lumii civilizate<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen documentele de arhiv\u0103 giurgiuvene Nicolae B\u0103l\u0103nescu este prezent \u00een actele de stare civil\u0103 (actul de na\u015ftere din 11 februarie 1866<\/strong>, actul de c\u0103s\u0103torie din data de 6 ianuarie 1901<\/strong> cu\u00a0 \u015etefania Negoiescu).<\/p>\n

Anii de \u015fcoal\u0103 de la Gimnaziul \u201eIoan Maiorescu<\/em>\u201d sunt eviden\u0163ia\u0163i \u00een registrele matricole de la acest liceu.<\/p>\n

Cele mai importante documente care se refer\u0103 la Nicolae B\u0103l\u0103nescu sunt cele care se reg\u0103sesc \u00een fondul \u201eTribunalul Jude\u0163ului Vla\u015fca<\/em>\u201d.<\/p>\n

O prim\u0103 informa\u0163ie avem referitoare la distrugerile pe care le-a suferit imobilul \u00een care locuia Nicolae B\u0103l\u0103nescu la Giurgiu, \u00een timpul luptelor din toamna anului 1916 desf\u0103\u015furate \u00een zona de centru a ora\u015fului: \u201eimobilul … are mari stric\u0103ciuni…acoperi\u015ful… este g\u0103urit \u00een mai multe locuri de schije de obuz, scara de la intrarea principal\u0103 deteriorat\u0103, u\u015fi stricate…du\u015fumele deteriorate…scara de la pivni\u0163a distrus\u0103, parte din pomi sco\u015fi iar al\u0163ii t\u0103ia\u0163i, pompa de ap\u0103 lips\u0103, nici un fel de mobilier \u015fi nici biblioteca nu mai exist\u0103<\/em>\u201d (probabil a fost ceea ce l-a sup\u0103rat cel mai tare pe Nicolae B\u0103l\u0103nescu \u2013 cele peste 1000 de volume distruse\/disp\u0103rute \u2013 unele dintre ele de mare valoare).<\/p>\n

Avem \u015fi actul de dona\u0163ie din aprilie 1939 <\/strong>al lui Nicolae B\u0103l\u0103nescu \u015fi testamentul din anul 1936<\/strong>.<\/p>\n

Foarte importante sunt \u201eSTATUTELE ASOCIA\u0162IEI CULTURALE ATENEUL ROM\u00c2N DIN GIURGIU<\/em>\u201d din anul 1928<\/strong>.<\/p>\n

Se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u201escopul asocia\u0163iei este pur cultural, adic\u0103 de a propaga prin conferin\u0163e, publica\u0163iuni \u015fi orice alte mijoace de propagand\u0103 cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103, \u00een toate p\u0103turile sociale, cuno\u015ftin\u0163e literare, \u015ftiin\u0163ifice \u015fi istorice \u015fi \u00een special de a \u00eent\u0103ri sentimentul na\u0163ional<\/em>\u201d<\/p>\n

Sunt men\u0163iona\u0163i membrii asocia\u0163iei \u2013 personalit\u0103\u0163i de prin rang ai ora\u015fului Giurgiu \u015fi nu numai: N. B\u0103l\u0103nescu, S. Jarnea, G. Mure\u015feanu, G.M. Dianu, I. Dimitriu, N. Pascal, Octav Popescu, Marin Toader, V. Cochinescu, Anghel R\u0103dulescu, N. Opri\u015fan, Ghil\u0103 Popescu, C. St\u0103nil\u0103, C, Barbilian, Ion. P. Popescu, Petre Popescu, A.V. Ghe\u0163u, C. Anastasescu, Savin Popescu, Dem. Abeleanu, I. B\u0103doi Popescu, M. Constantionescu, A. B\u0103rbulescu, \u015etefan Sahim.<\/p>\n

\u015eedin\u0163a de constituire s-a \u0163inut pe data de 15 iunie 1928<\/strong> \u015fi au participat printre al\u0163ii: I. Ionescu Gulian, Emil Angelescu, C.S. Dumitrescu, M. Urlici, N. Opri\u015fan, Nedelea Ticulescu, N. Pascal, G. Carapancea, V. Cochinescu, N. Pan\u0163u, D. Verziu, Al. Ghe\u0163u, G. Constantinescu, P. Barbu, ing. Dumitrescu, Ion Marinescu, Ion B\u0103doi Popescu, Sp. Ghi\u0163escu, Dr. Harrich, V. Glon\u0163, Al. Cior\u0103nescu, Al. Cartojan, I. Dianu, C. Anastasescu, A. B\u0103rbulescu, S. Jarnea.<\/p>\n

N. B\u0103l\u0103nescu specifica: \u201ede\u015fi suntem filiala Ateneului Rom\u00e2n din Bucure\u015fti care este persoan\u0103 moral\u0103 Ateneul Rom\u00e2n din Giurgiu nu are aceast\u0103 calitate. Afilia\u0163iunea noastr\u0103 cu centrul ne d\u0103 drepturile: de a purta numele de Ateneul Rom\u00e2n \u015fi de a fi de drept membrii coresponden\u0163i ai Ateneului Rom\u00e2n din Bucure\u015fti. Prin aceast\u0103 afiliere cu centrul noi nu am contractat nici o obliga\u0163ie, din contra conferen\u0163iari distin\u0163i ai Ateneului de la Bucure\u015fti au ilustrat de at\u00eetea ori tribuna Ateneului local. Singura obliga\u0163iune ce avem c\u0103tre Ateneul central este s\u0103 \u00eenaint\u0103m \u00een fiecare an o dare de seam\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii noastre<\/em>\u201d.<\/p>\n

N. B\u0103l\u0103nescu men\u0163iona: \u201ec\u0103 a intervenit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri la Prim\u0103ria Ora\u015fului Giurgiu ca s\u0103 doneze un loc potrivit pentru a se construi pe el un local propriu al Ateneului \u2013 local care s\u0103 poat\u0103 ad\u0103posti toate societ\u0103\u0163ile culturale din ora\u015f…Prim\u0103ria chiar cedase un teren \u00een acest scop, dar c\u0103 a revenit asupra acestei dispozi\u0163iuni, \u00eentruc\u00e2t Ateneul local nefiind persoan\u0103 juridic\u0103 nu are calitatea<\/em> de a primi asemenea dona\u0163ii, nici contracta nici sta \u00een justi\u0163ie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen anul 1948 Ateneul \u201eN. B\u0103l\u0103nescu<\/em>\u201d \u00ee\u015fi \u00eenceta \u00een noul context politic activitatea, documentele de \u201efinal<\/em>\u201d sunt cererile prin care membrii care mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een via\u0163\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103deau \u201edemisia\u201d, printre ei:<\/p>\n

– Victor Karpis \u201estarea s\u0103n\u0103ta\u0163ii nu-mi permite a participa la \u015fedin\u0163ele ateneului<\/em>\u201d;<\/p>\n

– Bucur Pinciu \u201efiind suferind \u015fi nevoit s\u0103-mi reduc ocupa\u0163iile<\/em>\u201d<\/p>\n

– I. Laz\u0103r \u201edin cauza ocupa\u0163iunilor mele multiple<\/em>\u201d;<\/p>\n

– George Orzea \u201e\u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 asocia\u0163ie n-a mai desf\u0103\u015furat nici o activitate \u015fi are \u00een schimb o conducere reac\u0163ionar\u0103<\/em>\u201d ( a fosta cauza principal\u0103 de desfiin\u0163are a Ateneului \u201eN. B\u0103l\u0103nescu<\/em>\u201d deoarece \u00eentre timp unul dintre conduc\u0103torii Ateneului prof. Al. Cartojan fusese arestat)<\/p>\n

\u00cen concluzie se spoate spune despre N. B\u0103l\u0103nescu ce spunea \u015fi domnul Emil P\u0103unescu \u00eentr-un articol ap\u0103rut \u00een presa local\u0103 cu prilejul \u00eemplinirii a 150 de ani de la na\u015fterea lui.<\/p>\n

\u201eA fost un filantrop, consecvent sprijinitor al <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>colii (\u00eencep\u00e2nd cu cea absolvit\u0103, devenit\u0103 apoi Liceul \u201dIon Maiorescu\u201d) <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i al tinerilor merituo<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i. <\/em><\/strong>\u0218<\/em><\/strong>i-a donat casa <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i averea pentru construirea unui sediu pentru Ateneul ce-i poart\u0103 numele, trezind admira<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>ia multor contemporani celebri, \u00een frunte cu Nicolae Iorga.<\/em><\/strong><\/p>\n

A fost un model de cet\u0103<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>ean, care <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i-a respectat mereu principiile morale, <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i-a sus<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>inut <\/em><\/strong>familia <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i credin<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>a, <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i-a iubit patria. Mai presus de toate a fost un na<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>ionalist, \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului\u00a0\u00bb.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Material documentar \u00eentocmit de Biroul Jude\u0163ean Giurgiu al Arhivelor Na\u0163ionale<\/p>\n

\u015eef Birou \u2013 insp. pr. Cristina Olteanu<\/em><\/p>\n

Consilier superior \u00a0Ion B\u0103lan<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Avocat de renume, om de \u00eenalt\u0103 cultur\u0103 \u015fi factur\u0103, ziarist, scriitor \u015fi om politic cu vederi liberale de la a c\u0103rui na\u015ftere s-au \u00eemplinit de cur\u00e2nd 150 de ani \u015fi de la a c\u0103rui moarte nu demult 70 de ani, cu intens\u0103 activitate \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-30634","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30634","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30634"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30634\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30634"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30634"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30634"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}