{"id":31880,"date":"2016-07-30T11:30:25","date_gmt":"2016-07-30T08:30:25","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=31880"},"modified":"2016-07-30T11:30:25","modified_gmt":"2016-07-30T08:30:25","slug":"despre-domnul-profesor-grigore-buduru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/despre-domnul-profesor-grigore-buduru\/","title":{"rendered":"Despre DOMNUL PROFESOR Grigore BUDURU…"},"content":{"rendered":"

\"in-memoriam\"<\/a>Am aflat c\u0103 distinsul profesor de matematic\u0103 Grigore BUDURU a \u00eencetat din via\u0163\u0103. Pentru c\u0103 l-am cunoscut foarte bine, pentru c\u0103 modestia l-a \u0163inut departe de gura lumii, <\/em>pentru c\u0103 sunt oameni despre care se impune s\u0103 vorbe\u015fti, \u015fi Domnul profesor Buduru este unul dintre ace\u015ftia, pentru c\u0103 Domnia Sa a scris o oper\u0103 de mare valoare despre liceul pe care \u015fi eu l-am urmat, ofer celor care au r\u0103bdarea s\u0103 citeasc\u0103 ni\u015fte \u00eensemn\u0103ri f\u0103cute cu ani \u00een urm\u0103.<\/strong><\/p>\n

De vor fi citite, bine va fi, zicea cronicarul.<\/strong><\/p>\n

\u00censo\u0163esc aceste \u00eensemn\u0103ri cu SINCERE CONDOLEAN\u0162E transmise familiei.<\/strong><\/p>\n

Prof. Gheorghe CALOT\u0102<\/em><\/p>\n

Br\u0103ila, sf\u00e2r\u015fit de iulie 2016<\/em><\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

Domnule Buduru<\/span>,<\/p>\n

Semn al pre\u0163uirii muncii extraordinare pe care a\u0163i depus-o pentru realizarea acestei Enciclopedii, <\/em>\u00een\u0163eleg\u00e2nd nevoia de a afla p\u0103rerea unora despre ceea ce dumneavoastr\u0103 ne-a\u0163i dat, am \u00eencercat s\u0103 v\u0103 dau c\u00e2teva impresii de lectur\u0103 atent\u0103 a acestei lucr\u0103ri.<\/p>\n

Dac\u0103 aprecia\u0163i c\u0103 aceste \u00eensemn\u0103ri f\u0103cute cu toat\u0103 grija ar putea fi publicate undeva la Giurgiu, ave\u0163i \u00eencuviin\u0163area mea. Primi\u0163i, v\u0103 rog, aleasa mea pre\u0163uire,<\/p>\n

Prof. Gheorghe Calot\u0103.<\/em><\/p>\n

Br\u0103ila, 8 aprilie 2005<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0 Enciclopedia maiorescian\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Monografia Colegiului Na\u0163ional <\/em>Ion Maiorescu Giurgiu.<\/em><\/p>\n

Ap\u0103rut\u0103 la Ed. Cronos, \u00een 2004, la Giurgiu, lucrarea distinsului profesor Grigore Buduru, Enciclopedia maiorescian\u0103<\/em><\/strong>, Monografia Colegiului Na\u0163ional <\/em>Ion Maiorescu Giurgiu<\/em>, este o apari\u0163ie de excep\u0163ie prin care se cinste\u015fte cum se cuvine evenimentul \u00eemplinirii a 135 de ani de existen\u0163\u0103 \u015fi de \u00eempliniri ai liceului giurgiuvean.<\/p>\n

Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la celebrul dic\u0163ionar al lui Diderot \u015fi D\u00b4Alembert, publicat \u00eentre 1751 \u015fi 1772 \u00een Fran\u0163a, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la defini\u0163ia de dic\u0163ionar a cuvintelor enciclopedie<\/em> \u015fi monografie<\/em> am fi tenta\u0163i s\u0103 credem c\u0103 titlul lucr\u0103rii este pu\u0163in impropriu \u015fi, poate, pu\u0163in preten\u0163ios.<\/p>\n

Impropriu pentru c\u0103, citit, titlul te duce cu g\u00e2ndul la o enciclopedie Maiorescu <\/em>( cu deosebire, Titu, dar poate \u015fi Ion), de\u015fi, pentru giurgiuveni, c\u00e2nd zici Maiorescu, reperul este unul singur: Liceul Ion Maiorescu,<\/em> la \u00eenceput, Liceul de B\u0103ie\u0163i Giurgiu, (\u00een 1950 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1953, c\u00e2nd autorul acestor \u00eensemn\u0103ri era elev al acestui liceu, numele era acesta, iar matricola, obligatorie la data respectiv\u0103, era pe fond galben, scris cu negru, L.B.G.) dup\u0103 aceea, \u015ecoala Medie nr.1 mai t\u00e2rziu. Dac\u0103 pe aceast\u0103 asociere automat\u0103 f\u0103cut\u0103 de giurgiuveni \u00eentre Maiorescu \u015fi numele liceului cu acest nume a mizat autorul, sigur c\u0103 nu a gre\u015fit.<\/p>\n

S-a vrut un studiu \u015ftiin\u0163ific care s\u0103 trateze din toate punctele de vedere subiectul propus, anume Liceul Ion Maiorescu<\/em>, din perspectiva istoriei sale de 135 de ani.<\/p>\n

Conceput\u0103 \u00eendr\u0103zne\u0163, enciclopedia <\/em>este structurat\u0103 pe 44 de capitole, primele 24 de capitole \u00een primul volum\u00a0 \u015fi, \u00een al doilea volum, urm\u0103toarele 20. Primul volum, 557 de pagini, se \u00eencheie cu un capitol care, credem noi, \u00ee\u015fi avea locul la sf\u00e2r\u015fit. Colegiul Na\u0163ional <\/em>Ion Maiorescu Giurgiu \u00een anul 2004-2005<\/em>, capitolul ce \u00eencheie primul volum ( pag. 536 la 557), se cuvenea a fi punctul terminus al temerarului demers retrospectiv. Tot o inconsecven\u0163\u0103 a criteriilor sau, probabil, o grab\u0103 \u00een preg\u0103tirea pentru publicare a volumului al II-lea au f\u0103cut ca Inv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, <\/em>capitolul 30 ( pag.136 la 146), s\u0103 fie trecut \u00eenainte capitolelor care, \u00een mod firesc, \u00eencheiau \u00eenserierea obiectelor de studiu din planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Primele nou\u0103 capitole (pag.3-143) formeaz\u0103 ceea ce s-ar putea numi monografie.<\/p>\n

Lui Ion Maiorescu, patronul liceului, i se \u00eenchin\u0103 primele pagini. Ardelean de origine, duc\u00e2nd peste timp spiritul \u015ecolii Ardelene privind cultivarea limbii rom\u00e2ne \u015fi introducerea grafiei cu caractere latine, Ion Maiorescu d\u0103 numele s\u0103u liceului giurgiuvean pentru c\u0103, \u00een 1890, Nicolae Droc-Barcian, ardelean din\u00a0 R\u0103\u015finarii Sibiului stabilit \u00een Giurgiu \u015fi director al Gimnaziului din localitate,\u00a0 a propus conferin\u0163ei profesorale ca Gimnaziului s\u0103 i se dea numele c\u0103rturarului Ion Maiorescu. Propunerea a fost primit\u0103 \u015fi pentru c\u0103 ardelenii, prin Gheorghe Laz\u0103r, au contribuit la punerea bazelor \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Ion Maiorescu devenea astfel un fel de simbol pentru partea de sud a \u0163\u0103rii. Profesor de limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi nu\u00a0 numai, din 1870 p\u00e2n\u0103 \u00een 1915, dintre care mai mul\u0163i\u00a0 ca director, ctitor al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului giurgiuvean \u00eentr-o perspectiv\u0103 foarte larg\u0103,\u00a0 c\u0103rturar de excep\u0163ie, Nicolae Droc-Barcian a fost convins c\u0103, d\u00e2nd un astfel de nume \u015fcolii \u00een care venise, va transmite oamenilor de la Dun\u0103re spiritul \u00een care \u00een\u0163elegeau ardelenii unitatea na\u0163ional\u0103. Primit\u0103 unanim, ideea ardeleanului str\u0103mutat la \u015fes devenea \u015fi a celor de la c\u00e2mpie. Veghe \u00een fa\u0163a liceului, a existat un bust al c\u0103rturarului Ion Maiorescu \u00eenainte de primul r\u0103zboi mondial care, din p\u0103cate, ca at\u00e2tea altele, a fost distrus. \u00cen fa\u0163a liceului, oper\u0103 a sculptorului Dumitru Pasima, se afl\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1969, c\u00e2nd cel mai vestit liceu al urbei \u00ee\u015fi s\u0103rb\u0103torea centenarul,. bustul turnat \u00een bronz al aceluia\u015fi c\u0103rturar.<\/p>\n

\u015ecoala giurgiuvean\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1869, Gimnaziul (1869-1919), Liceul<\/em> Ion Maiorescu din Giurgiu (1919-1948), \u015ecoala Medie nr. 1 Giurgiu (1948-1969), Liceul<\/em> Ion Maiorescu din Giurgiu (1969-2004<\/em>) sunt capitolele \u00een care, Grigore Buduru, prob\u00e2nd o activitate de cercetare \u00een arhive \u015fi \u00een biblioteci cu totul remarcabil\u0103, ne propune o scurt\u0103 istorie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului giurgiuvean, legat\u0103 evident de ceea ce a \u00eensemnat Colegiul Na\u0163ional <\/em>Ion Maiorescu \u00a0din Giurgiu.<\/em> \u00cen volumul I (pag. 22-23; 71; 84 ) ne sunt prezentate graficele cu num\u0103rul de clase \u015fi de elevi pe fiecare an. Interesant s\u0103 vezi cum a evoluat timp de peste 100 de ani popula\u0163ia \u015fcolar\u0103 a Giurgiului, mult timp Gimnaziul Ion Maiorescu<\/em> fiind (singurul!) cel mai de seam\u0103 reper al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului giurgiuvean.<\/p>\n

Spirit laborios, cu v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere a documentului original, cu o disciplin\u0103 intelectual\u0103 absolut necesar\u0103 pentru a putea deslu\u015fi un at\u00e2t de bogat material documentar, autorul reu\u015fe\u015fte s\u0103 adune la un loc date prin care, citind atent, s\u0103 putem reface o epoc\u0103. Cu deta\u015farea cercet\u0103torului care sufer\u0103 de rigoare, cu emo\u0163ia fostului elev care face monografia \u015fcolii \u00een care \u015fi el a \u00eenv\u0103\u0163at, cu m\u00e2ndria giurgiuveanului care simte c\u0103 are ce ar\u0103ta celor de aiurea, cu satisfac\u0163ia omului angajat de a face ceva care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, profesorul Grigore Buduru, neuit\u00e2nd c\u0103 este profesor de matematic\u0103, ne-a l\u0103sat o lec\u0163ie <\/em>foarte bine preg\u0103tit\u0103<\/p>\n

Numele la care s-a oprit pentru ilustrare, absolut necesare \u00eentr-o astfel de lucrare, s-ar putea s\u0103 fie prea pu\u0163ine pentru cei care, \u015ftiind c\u0103 au f\u0103cut ceva, s-ar fi vrut consemna\u0163i \u00een mod special, sau tot a\u015fa de bine s-ar putea s\u0103 par\u0103 prea multe pentru cei care nu cred \u00een excep\u0163ii \u015fi iau mediocritatea drept m\u0103sur\u0103 a lucrurilor. Cum societatea uman\u0103\u00a0 progreseaz\u0103 doar prin excep\u0163ii, restul fiind doar lucru de serie, s\u0103 d\u0103m crezare c\u0103 numele la care s-a oprit Grigore Buduru sunt \u015fi cele mai \u00eendrept\u0103\u0163ite a fi apreciate astfel. Ar fi total gre\u015fit a se aprecia o astfel de lucrare, cu un at\u00e2t de bogat material documentar, pornind de la lipsuri!<\/em> Nu de la ceea ce nu s-a spus, nu de la numele omise sau voit neamintite, ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 aprecierea, ci de la ceea ce ni s-a dat spre lectur\u0103, de la ceea ce este f\u0103cut \u015fi a c\u0103p\u0103tat dreptul de a deveni, la r\u00e2ndu-i, arhiv\u0103, surs\u0103 de informa\u0163ie, punct de plecare spre alte studii. Afl\u0103 c\u0103 noi \u015ftim \/ Oric\u00e2nd s\u0103 zidim \/ Alt\u0103 m\u0103n\u0103stire \/ Mult mai luminoas\u0103 \/ \u015ei mult mai frumoas\u0103!, <\/em>ar putea zice cu oarecare arogan\u0163\u0103 careva, poate chiar \u00eendrept\u0103\u0163it, dar nimeni nu va uita, nu va putea \u015fi nu va avea dreptul s\u0103 uite c\u0103 cel care a descoperit acel \u00a0zid p\u0103r\u0103sit \/ \u015ei neispr\u0103vit<\/em> cu drept \u015fi \u00eendemn la continuare \u00een zidire, a fost Grigore Buduru. Disciplina matematic\u0103 i-a servit \u00een mod sigur. Numai un matematician putea s\u0103 treac\u0103 peste at\u00e2tea nume mari \u015fi s\u0103 nu se lase ispitit de efuziuni lirice, p\u0103cate frecvente, \u015fi justificate \u015fi ele \u00eentr-un anume fel, ale celor care realizeaz\u0103 asemenea sinteze.<\/p>\n

Aduc\u00e2ndu-se laud\u0103 unei tradi\u0163ii, capitolul 7 vorbe\u015fte despre Imnul \u015fi Emblema Colegiului Na\u0163ional Ion Maiorescu <\/em>Giurgiu. Pe versurile profesorului Vasile Barbu-Jora, profesorul de muzic\u0103 Victor Karpis a compus muzica imnului. Cu prilejul Centenarului, conducerea \u015fcolii a apreciat c\u0103 s\u00ad-ar impune actualizarea (?!) <\/em>textului. S-a apelat tot la un fost elev al liceului, poetul Petre Ghelmez, care, \u00een\u0163eleg\u00e2nd bine ce are de f\u0103cut, a p\u0103strat spiritul vechiului text, i-a dublat num\u0103rul de versuri \u015fi a pus sub semnul\u00a0 Glorie! Glorie! <\/em>nu doar ctitorii, a\u015fa cum spunea primul text, ci\u00a0 \u015ei-ai s\u0103i elevi cu el\u2026Glorie!\u2026Glorie!<\/em><\/p>\n

Dintre cei 18 directori\u00a0 pe care Enclicopedia \u00ee\u00adi prezint\u0103 ( perioada 1885 \u2013 1915 nu este acoperit\u0103 cu numele celor care au de\u0163inut func\u0163ia de director!), 16 au \u015fi fotografiile care au r\u0103mas amintire pentru genera\u0163iile viitoare. Se remarc\u0103 fostul director Savin-Nicolae P.Popescu \u2013 profesor de fizic\u0103 – , cu cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de directorat, \u00eentre 1925 \u2013 1948 \u015fi 1949, \u015fi Nicolae Cartojan \u2013 profesor de limba rom\u00e2n\u0103, prin activitatea publicistic\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi universitar\u0103\u00a0 foarte prestigias\u0103, recunoscut\u0103 prin alegerea sa ca membru activ al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Capitolul 9 prezint\u0103 to\u0163i \u015fefii de promo\u0163ie \u00eencep\u00e2nd cu anul 1873.. Patru dintre ei ( din 1884, 1904, 1949, 1958 ) au absolvit\u00a0 cu media general\u0103 10,00, iar doi ( \u00een 1955 \u015fi 1958, c\u00e2nd sistemul de notare era de la 1 la 5 ) au avut media 5,00.\u00a0 Un fapt interesant c\u0103, \u00een anul 1954, 4 absolven\u0163i \u015fefi de promo\u0163ie au avut aceea\u015fi medie: 4,83. ( Doi dintre ei au fost ai primei serii de absolven\u0163i cu 10 clase. \u00cen 1954, au absolvit liceul dou\u0103 promo\u0163ii: cu 11 \u015fi, respectiv, 10 clase.)<\/p>\n

\u00a0Capitolele10 la 34 ( mai pu\u0163in capitolul 24 care prezint\u0103 Colegiul Na\u0163ional Ion Maiorescu <\/em>\u00een anul 2004-2005, despre care spuneam c\u0103 bine-ar fi fost s\u0103 fie prezentat la sf\u00e2r\u015fit, \u015fi capitolul 30, \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, al c\u0103rui loc putea fi tot la sf\u00e2r\u015fit) urm\u0103rind aproximativ ordinea obiectelor de studiu din planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, prezint\u0103 profesorii care au predat materia respectiv\u0103 la liceu \u015fi absolven\u0163ii care au devenit, la r\u00e2ndu-le, profesori. Surprinde lipsa unui criteriu, fie alfabetic, fie cronologic, dup\u0103 care s\u0103 fi fost \u00eenseria\u0163i to\u0163i cei la care se face referire dup\u0103 cum \u015fi o selectare mai riguroas\u0103 a celor spuse despre fiecare dintre ei era absolut necesar\u0103. \u00cen foarte multe cazuri, p\u0103str\u00e2ndu-se nota trimis\u0103 eventual de cel rugat s\u0103 fac\u0103 acest lucru, \u015fi-au f\u0103cut loc \u015fi multe am\u0103nunte f\u0103r\u0103 semnifica\u0163ie. Spa\u0163iul rezervat fiec\u0103rui nume amintit nu reflect\u0103 \u00een toate cazurile evaluarea corect\u0103 a locului, a prestigiului, a ceea ce ar merita s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 consemnat.<\/p>\n

Dac\u0103 s-ar fi respectat un criteriu al valorii, ar fi fost sigur \u00een favoarea luc\u0103rii. Nu s-ar fi ajuns ca, s\u0103 d\u0103m doar un exemplu, al\u0103turi de\u00a0 Ion Barbu, personalitate celebr\u0103 \u00een domeniul matematicii \u015fi al literaturii, s\u0103 stea numele unui profesor, venit \u00een Giurgiu pentru 12 ani \u015fi doar doi ani profesor la Liceul Ion Maiorescu.<\/p>\n

Capitolele 35 la 44 urm\u0103resc absolven\u0163ii liceului pe domenii de activitate: Medici, Medici veterinari, Stomatologi, Farmaci\u015fti, Dreptul, Arhitectura, Ingineri, Scriitori, poe\u0163i, Arti\u015fti, regizori, Militari. Parcurg\u00e2nd paginile acestor capitole, e\u015fti tentat ca, parafraz\u00e2nd cronicarul, s\u0103 zici: nasc \u015fi la Giurgiu oameni.<\/p>\n

Unic\u0103 \u00een felul ei, temerar\u0103 ca inten\u0163ie, l\u0103udabil\u0103 ca idee, Enclicopedia maiorescian\u0103<\/em> a domnului Grigore Buduru adun\u0103 \u00eentre paginile ei munca de ani a unuia \u00eendr\u0103gostit de cercetare. Este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 s\u00ad-a g\u00e2ndit la aceast\u0103 lucrare cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, din moment ce a putut s\u0103 afle at\u00e2tea lucruri, s\u0103 ia leg\u0103tur\u0103 cu at\u00e2tea persoane, s\u0103 fac\u0103 ordine \u00eentr-un material at\u00e2t de bogat \u015fi de divers.<\/p>\n

Este un document extrem de valoros pentru cine vrea s\u0103 afle ceva despre liceul cu cel mai mare prestigiu al Giurgiului. Rodul unei osteneli de ani, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul \u00een care Giurgiu s\u0103rb\u0103torea 135 de ani de existen\u0163\u0103 a liceului, lucrarea este, totu\u015fi, o reu\u015fit\u0103 interesant\u0103 pentru istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului giurgiuvean, cu rezonan\u0163e afective pentru cel al c\u0103rui nume apare, fie \u015fi numai \u00een trecere, consemnat. Pentru oricine care a fost c\u00e2ndva elev al liceului, r\u0103sfoirea acestei lucr\u0103ri \u00eei creeaz\u0103 impresia c\u0103 o lume \u00eentreag\u0103 revine la via\u0163\u0103 sub ochii amintirilor sale. O r\u0103sfoie\u015fte cu interes, dar \u015fi cu nostalgie. Domnul Grigore Buduru ne-a ar\u0103tat c\u0103 asemenea lucr\u0103ri sunt absolut necesare.<\/p>\n

Dup\u0103 un moto ( cuvinte rostite de dr. Cosmin Georgescu, fost elev), dup\u0103 o apreciere inspirat\u0103 \u015fi meritat\u0103 f\u0103cut\u0103 autorului de directorul actual al liceului, dup\u0103 dedica\u0163iile autorului prin care se adreseaz\u0103 celor care au slujit cu devotament \u015fi abnega\u0163ie acest loca\u015f de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie \u00een cei 135 de ani de activitate <\/em>\u015fi tuturor fo\u015ftilor elevi ai \u015fcolii<\/em>, dup\u0103 o scurt\u0103 prefa\u0163\u0103 \u00een care Emil P\u0103unescu, \u015fi-l cit\u0103m cu pl\u0103cere, spune c\u0103 a scrie despre \u015fcoal\u0103 nu-i u\u015for, c\u0103ci\u00a0 trebuie s\u0103 \u00eentrune\u015fti cel pu\u0163in trei condi\u0163ii: s\u0103 iube\u015fti copiii, s\u0103 ai cultul c\u0103r\u0163ii \u015fi s\u0103 respec\u0163i munca modelatorilor de suflete \u015fi (a) lumin\u0103torilor de min\u0163i,<\/em> harnicul profesor Grigore Buduru acord\u0103 o pagin\u0103\u00a0 \u00een care exprim\u0103 <\/em>\u00centreaga gratitudine<\/em> Domnilor absolven\u0163i Inginer Victor Boiangiu, Pre\u015fedinte al Consiliului Jude\u0163ean Giurgiu, promo\u0163ia 1960, <\/em>\u015fi Inginer Lucian Iliescu, Primar al Municipiului Giurgiu, promo\u0163ia 1964, <\/em>Care <\/em>au sus\u0163inut moral \u015fi material apari\u0163ia acestei enciclopedii.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 am repetat numele acestora, am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0163eleg satisfac\u0163ia autorului care, de n-ar fi fost ace\u015fti oameni, de n-ar fi fost asemenea oameni, osteneala muncii sale, extraordinar de bogat\u0103 \u015fi de valoroas\u0103, ar fi r\u0103mas poate \u00eentr-un dosar pr\u0103fuit al unei biblioteci particulare a\u015ftept\u00e2nd resemnat apari\u0163ia \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a unui mecena.<\/p>\n

C\u0103 s-au g\u0103sit doi oameni, \u015fi cu at\u00e2t mai mult c\u0103 sunt \u015fi fo\u015fti elevi, care au g\u0103sit resursele financiare pentru editarea a dou\u0103 volume cu 960 de pagini, c\u0103 \u00een zilele noastre se editeaz\u0103 asemenea c\u0103r\u0163i, c\u0103 \u00een Giurgiu s-a g\u0103sit omul a c\u0103rui idee s-a materializat \u00eentr-o lucrare unic\u0103 \u00een felul ei , este motiv de real\u0103 satisfac\u0163ie intelectual\u0103 din care au rezultat \u015fi \u00eensemn\u0103rile de mai sus.<\/p>\n

\n

\n

Br\u0103ila, 6-7 aprilie 2005.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Prof. Gheorghe CALOT\u0102<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am aflat c\u0103 distinsul profesor de matematic\u0103 Grigore BUDURU a \u00eencetat din via\u0163\u0103. Pentru c\u0103 l-am cunoscut foarte bine, pentru c\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-31880","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-remember"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31880","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31880"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31880\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31880"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31880"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31880"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}