{"id":32356,"date":"2016-08-18T16:57:38","date_gmt":"2016-08-18T13:57:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=32356"},"modified":"2016-08-18T17:10:47","modified_gmt":"2016-08-18T14:10:47","slug":"august-1916-la-giurgiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/august-1916-la-giurgiu\/","title":{"rendered":"August 1916… la Giurgiu"},"content":{"rendered":"

\"primul_razboi\"<\/a>Motto:\u00a0<\/strong>\u201eGiurgiu \u2014 sentinela capitalei la Dun\u0103re, veche \u015fi zbuciumat\u0103 cetate, st\u0103p\u00e2nit\u0103 c\u00e2nd de turci, c\u00e2nd de rom\u00e2ni, b\u0103tut\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri c\u00e2nd de unii c\u00e2nd de al\u0163ii, ne\u015ftiind\u00a0 p\u00e2n\u0103 la<\/em><\/p>\n

\u00eenceputul acestui veac c\u0103rui Dumnezeu \u015fi-n ce limb\u0103 s\u0103-\u015fi spuie durerile”<\/em><\/p>\n

Al. Vlahu\u0163\u0103\u00a0<\/strong>– \u201eRom\u00e2nia pitoreasc\u0103\u201d<\/em><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, Al. Vlahu\u0163\u0103 a surprins, la \u00eenceputul veacului trecut, esen\u0163a destinului acestei cet\u0103\u0163i de la Dun\u0103re, al c\u0103rei zbucium va continua \u015fi \u00een perioada urm\u0103toare, fiind teatru de r\u0103zboi at\u00e2t \u00een primul, c\u00e2t \u015fi \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Giurgiu a revenit\u00a0 din nou \u00een prim planul istoriei \u00een anii R\u0103zboiului cel Mare, cum a fost numit \u00een epoc\u0103, R\u0103zboiul pentru Re\u00eentregire, cum a devenit pentru noi, Primul R\u0103zboi Mondial, cum este cunoscut \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul r\u0103zboiului, de\u015fi avea un tratat de alian\u0163\u0103 cu Puterile Centrale, s-a declarat neutr\u0103, \u00een cadrul Consiliului de Coroan\u0103, de la Sinaia, din 21 iulie\/3 august 1914 \u00a0motiv\u00e2nd c\u0103 nu Serbia a atacat Austro – Ungaria, ci invers.<\/p>\n

Dup\u0103 doi ani de neutralitate activ\u0103, \u00een care a urm\u0103rit cu aten\u0163ie derulararea evenimentelor \u015fi nu \u00eenainte de a \u00eencheia un Tratat de alian\u0163\u0103 \u015fi o Conven\u0163ie\u00a0 militar\u0103 cu Antanta, la 4\/17 august 1916, Consiliul de Coroan\u0103 din 14\/27 august 1916 a decis intrarea \u0163\u0103rii noastre \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta, av\u00e2nd convingerea c\u0103 sosise timpul ca poporul rom\u00e2n s\u0103 dovedeasc\u0103 prin fapte c\u0103 poate avea o patrie \u00eentregit\u0103. Scopul particip\u0103rii Rom\u00e2niei la r\u0103zboi l-a constituit ob\u0163inerea teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti aflate sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului dualist austro-ungar, respectiv Transilvania \u015fi Bucovina.<\/p>\n

\u00cen seara zilei de 14 august 1916, Rom\u00e2nia a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei, pentru ca \u00een diminea\u0163a zilei de 15 august 1916, trupele rom\u00e2ne s\u0103 \u00eenceap\u0103 trecerea Carpa\u0163ilor pentru a elibera Transilvania. Speran\u0163a de unire p\u0103rea s\u0103 devin\u0103 realitate c\u0103ci armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 primit\u0103 ca o armat\u0103 eliberatoare, a preluat sub control principalele trec\u0103tori ale Carpa\u0163ilor \u015fi a eliberat mai multe localit\u0103\u0163i, precum Bra\u015fov, F\u0103g\u0103ra\u015f, Sighi\u015foara, Sibiu, Hunedoara.<\/p>\n

\"primul-razboi-mondial-3\"<\/a><\/p>\n

Obiectul acestui material este prezentarea \u00een lumina documentelor de arhiv\u0103 existente la B.J.A.N. Giurgiu (foarte pu\u0163ine de altfel), la Arhivele Na\u0163ionale \u015fi a literaturii memorialistice, \u00a0a ceea ce s-a \u00eent\u00eemplat de fapt la Giurgiu \u00een prima lun\u0103 de r\u0103zboi \u2013 luna august 1916, despre care avem informa\u0163ii care pot creiona un tablou veridic a evenimentelor de atunci.<\/p>\n

Scarlat St\u0103ncescu fost primar al ora\u015fului Giurgiu (principalul narator al evenimentelor) chiar \u00een anii primului r\u0103zboi mondial (a c\u0103rui lucrare \u00een manuscris se p\u0103streaz\u0103 la Muzeul jude\u0163ean Giurgiu \u201eTeohari Antonescu\u201d) men\u0163ioneaz\u0103 atmosfera existent\u0103 \u00een ora\u015f \u00een perioada de dinaintea declan\u015f\u0103rii r\u0103zboiului: \u201eAustro \u2013 Ungaria avea pe Dun\u0103re, de mai mul\u0163i ani, o flot\u0103 de r\u0103zboi de \u00eensemn\u0103tate local\u0103. Dup\u0103 intrarea Bulgariei \u00een r\u0103zboiul contra Serbiei (11 octombrie 1915) dup\u0103 zdrobirea Serbiei \u015fi retragerea armatei s\u00e2rbe\u015fti spre coastele M\u0103rii Adriatice, monitoarele austriece \u00eenaintaser\u0103 p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a rom\u00e2no \u2013 bulgar\u0103 de la r\u0103s\u0103rit de ora\u015ful Rusciuc. Unit\u0103\u0163ile lor puteau de aici \u00eenainte \u00eenso\u0163i \u00een josul fluviului, transporturi deosebit de pre\u0163ioase \u015fi s\u0103 asigure totodat\u0103 toate porturile mari bulgare, unde aceste transporturi erau desc\u0103rcate, de atacuri din partea ru\u015filor. De\u015fi \u0163ara noastr\u0103 se g\u0103sea \u00een neutralitate, a putut observa de aproape, \u00eenc\u0103 din primele zile ale anului 1916 oarecari mi\u015fc\u0103ri de pe \u0163\u0103rmul rom\u00eenesc care i-a f\u0103cut pe conduc\u0103tori s\u0103 devin\u0103 b\u0103nuitori \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 sub strict\u0103 supraveghere portul Giurgiu \u00een dreptul c\u0103ruia sta\u0163ionau, deseori unit\u0103\u0163ile principale\u201d.<\/em><\/p>\n

Starea de spirit a giurgiuvenilor \u00een preajma decret\u0103rii mobiliz\u0103rii este surprins\u0103 \u015fi de un raport al Poli\u0163iei Ora\u015fului Giurgiu c\u0103tre Direc\u0163ia Poli\u0163iei \u015fi Siguran\u0163ei Generale din data de 12 august 1916 : \u201eprintre locuitorii rom\u00e2ni se discut\u0103 cu aprindere provoc\u0103rile continue ale bulgarilor \u00een punctul Giurgiu \u015f\u0103 c\u0103 guvernul rom\u00een p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a c\u0103utat s\u0103 evite pe c\u00e2t a fost posibil aceste provoc\u0103ri; se zice c\u0103 \u0163inta bulgarilor, \u00eentr-un eventual r\u0103zboi cu noi, va fi ora\u015ful Giurgiu, unde pentru o eventual\u0103 trecere a Dun\u0103rii au \u015fi construit o parte din podurile plutitoare care sunt a\u015fezate paralel cu fluviul, fiind aproape montate, pe urm\u0103 r\u0103m\u0103n\u00e2nd numai s\u0103 fie trase pe ap\u0103. De asemenea c\u0103 germanii le-au trimis dou\u0103 tunuri de calibrul 42 mm \u015fi c\u0103 majoritatea popula\u0163iei din Giurgiu, de frica unei invazii a\u00a0 bulgarilor \u015fi a unor bombardamente, p\u0103r\u0103se\u015fte ora\u015ful. Se vorbe\u015fte \u015fi de un eventual r\u0103zboi ce se va putea face contra aeroplanelor \u015fi zepelinelor care \u0163intind asupra principalelor noastre institu\u0163ii militare ca pirotehnia \u015fi altele, s\u0103 fie expu\u015fi cei ce se vor g\u0103si cu casele prin apropiere \u015fi c\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103 familia regal\u0103 se va muta la Gala\u0163i. Aproape toate convorbirile \u00een prezent sunt \u00eendreptate asupra Bulgariei. C\u00e2t prive\u015fte pe str\u0103ini ca germani \u015fi unguri, \u00een special ace\u015ftia din urm\u0103, se g\u0103sesc foarte \u00eengrijora\u0163i de un eventual r\u0103zboi contra na\u0163iunilor lor, c\u0103 atunci majoritatea dintre ei vor fi expulza\u0163i \u015f\u0103 mul\u0163i dintre ei au aici propriet\u0103\u0163i. Majoritatea vorbitorilor sunt pentru Rusia \u015fi contra ungurilor, nem\u0163ilor \u015fi bulgarilor. Se mai vorbe\u015fte c\u0103 \u00een cur\u00e2nd armatele ruse vor trece prin Rom\u00e2nia. De asemenea se mai vorbe\u015fte cum c\u0103 guvernul \u00een cur\u00e2nd va declara starea de asediu, iar spionajul \u00een \u0163ar\u0103 a luat propor\u0163ii foarte mare\u201d:<\/em><\/p>\n

Starea de spirit \u00een momentul decret\u0103rii mobiliz\u0103rii este surprins\u0103 de acela\u015fi Scarlat St\u0103ncescu<\/strong>: \u201eDe\u015fi ordinul de mobilizare chema la datorie at\u00e2ta tineret \u015fi b\u0103rba\u0163i v\u00e2rstnici, totu\u015fi \u00een ora\u015f se obserba o mare \u00eensufle\u0163ire. Mai to\u0163i avea credin\u0163a c\u0103 r\u0103zboiul se va termina repede prin izb\u00e2nd\u0103 \u015fi c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 nu va avea de suferit\u201d.<\/em><\/p>\n

Continu\u0103 Scarlat St\u0103ncescu<\/strong> :\u201dR\u0103zboiul la care ia parte toat\u0103 Europa, pune \u00een discu\u0163ie cele mai grave probleme ating\u00e2nd dezvoltarea na\u0163ional\u0103 \u015fi chiar existen\u0163a statelor. Rom\u00e2nia mi\u015fcat\u0103 de dorin\u0163a de a contribui la terminarea conflictului \u015fi sub imperiul necesit\u0103\u0163ii de a salva interesele rasei sale, se vede silit\u0103 s\u0103 intre \u00een linie al\u0103turi de aceia care pot s\u0103-i asigure realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale\u201d<\/em><\/p>\n

Chiar \u00een noaptea declar\u0103rii r\u0103zboiului trei \u015falupe rom\u00e2ne\u015fti care sta\u0163ionau \u00een portul Giurgiu, \u201eR\u00e2ndunica\u201d, \u201eBujorescu\u201d \u015fi \u201eCatina\u201d, au primit ordin s\u0103 torpileze monitoarele austro \u2013 ungare aflate \u00een portul Rusciuc, opera\u0163iune soldat\u0103 cu scufundarea unui \u015flep de combustibil. \u00a0La ora 21,10 s-au auzit o explozie \u00een ora\u015f, o torpil\u0103 fusese \u00eendreptatt\u0103 de pe t\u0103rmul rom\u0103nesc asupra unui vas austro \u2013 ungar de comand\u0103 dar acesta nu a fost nimerit, lovitura a atins un \u015flept \u00eenc\u0103rcat cu c\u0103rbuni. Dup\u0103 acest atac a urmat un moment de lini\u015fte deoarece atacul se produsese pe nea\u015fteptate inamicul ne\u015ftiind la aceea or\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia declarase razboi Austro \u2013 Ungariei. A\u015fa a \u00eenceput la Giurgiu de fapt r\u0103zboiul.<\/p>\n

Ca reac\u0163ie, la 15 august 1916, orele 7,30, monitoarele austro-ungare au declan\u015fat un puternic bombardament asupra vaselor aflate \u00een portul Ramadan.<\/p>\n

Acela\u015fi Scarlat Stancescu men\u0163ioneaz\u0103: \u201eNu a trecut mult\u0103 vreme \u015fi flotila austro-ungar\u0103 dun\u0103rean\u0103 a pornit o bombardare violent\u0103 a portului Giurgiu, incendiind depozitele de petrol \u015fi ulei ce se aflau \u00een apropierea \u0163\u0103rmului\u201d. Prin urmare, prima zi R\u0103zboiului pentru re\u00eentregire s-a terminat \u00een ora\u015ful Giurgiu cu scufundarea unui \u015flep cu combustibil \u015fi a unui monitor austriac, \u00een vreme ce inamicul a distrus \u201edepozitele de petrol \u015fi ulei, S\u0103r\u0103ria, Arsenalul \u015fi mai multe case din portul Ramadan.\u201d<\/p>\n

Despre aceste evenimente Monitorul Oficial consemneaz\u0103 laconic: \u201eVase de r\u0103zboi \u015fi baterii austro \u2013 ungare au tras focuri asupra ora\u015felor V\u00e2rcirova, Turnu \u2013 Severin \u015fi Giurgiu\u201d.<\/p>\n

Ciocnirile militare au devenit mai frecvente \u00een zilele urm\u0103tore; astfel:<\/p>\n

La 16 august 1916 Batalionul III al Regimentului 5 Vla\u015fca men\u0163iona \u00eentr-un raport informativ: \u201ebombardarea a continuat din partea artileriei noastre. Ast\u0103 noapte un aeroplan a venit dinspre Rusciuc.<\/p>\n

Pe 20 august 1916 pe la orele 8-9 s-au tras dinspre malul bulg\u0103resc focuri de infanterie asupra unei \u015falupe rom\u00eene\u015fti.<\/p>\n

Pe 23 august 1916 un Zepelin s-a \u00eenapoiat \u00een cursul nop\u0163ii de la Bucure\u015fti la Rusciuc.<\/p>\n

Pe data de 27 august 1916 artileria bulgar\u0103 de la Rusciuc a executat un puternic bombardament asupra ora\u015fului Giurgiu \u015fi \u00een acest context popula\u0163ia a \u00eenceput masiv s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015ful.<\/p>\n

Ora\u015ful Giurgiu a continuat s\u0103 fie bombardat \u00een \u00een zilele de 28, 29 august \u015fi 1 septembrie 1916.<\/p>\n

Consecin\u0163ele acestor bombardamente; popula\u0163ia \u201e… a \u00eenceput s\u0103 fug\u0103 din ora\u015f… p\u0103r\u0103sind casele \u015fi avutul. Unii s-au \u00eendreptat spre gar\u0103 dar acolo nu se mai g\u0103sea nici un tren; majoritatea a pornit \u00een cea mai mare grab\u0103 spre \u015fosele spre a se dep\u0103rta c\u00e2t mai mult de \u0163\u0103rmul dun\u0103rean. Al\u0163ii au petrecut noaptea pe unde au putut, iar dinspre ziu\u0103 \u2013 c\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 se mne\u0163ine lini\u015ftea, s-au re\u00eentors pe la c\u0103minurile lor. Cei cu mijloace b\u0103ne\u015fti \u015fi-au dus familiile lor la Bucure\u015fti \u015fi ceilal\u0163i s-au str\u0103mutat prin satele mai apropiate sau mai \u00eendep\u0103rtate de Giurgiu\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp \u201enu a trecut mult \u015fi lipsa alimentelor a \u00eenceput s\u0103 se resimpt\u0103 iar \u00eensufle\u0163irea din primele zile s\u0103 scad\u0103 zi de zi. C\u00e2nd au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi \u015ftirile despre oprirea ofensivei armatei noastre \u00een Transilvania, o mare \u00eengrijorare a \u00eenceput a cuprinde toate sufletele celor r\u0103ma\u015fi acas\u0103. Nesiguran\u0163a, teama de cele ce vor urma \u00een viitor, m\u0103reau \u015fi mai mult nelini\u015ftea ce cuprinsese pe to\u0163i\u201d.<\/p>\n

Aceste informa\u0163ii furnizate de fostul primar al ora\u015fului Giurgiu –\u00a0 Scarlat St\u0103ncescu <\/strong>– sunt confirmate \u015fi de memoriile unui cerceta\u015f de 16 ani, martor indirect al evenimentelor care se derulau la Giurgiu: \u201eDis de diminea\u0163\u0103, la o or\u0103 la care nu ne-am a\u015fteptat ne-am pomenit acas\u0103 (la Bucure\u015fti) cu verii no\u015ftri de la Giurgiu. Cei patru copii ai m\u0103tu\u015fii noastre, sora mai mare a mamei n-au venit singuri. M\u0103tu\u015fa, unchiul, bunicul \u015fi bunicul nostru (membrii familiei Daia din Giurgiu, familie care adata ora\u015fului Giurgiu multe personalit\u0103\u0163i) venise \u015fi ei mai t\u00e2rziu cu bagaje \u015fi cu ce au putut s\u0103 adune \u00een grab\u0103 de prin cas\u0103. Au fost evacua\u0163i urgent ieri, 19 august, vecinii no\u015ftri de la amiaz\u0103- zi bulgarii ne-au declarat r\u0103zboi. Au \u00eenceput s\u0103 bombardeze toate porturile de la Dun\u0103re, \u00eendeosebi Giurgiu \u015fi portul Ramadan cel mai apropiat port de Bucure\u015fti. Dimitrie Iuca, prefectul jude\u0163ului a purces de \u00eendat\u0103 la evacuarea autorit\u0103\u0163ilor \u015fi a institu\u0163iilor diverse, ca \u015fi a popula\u0163iei. S-a evacuat cu prec\u0103dere popula\u0163ia dinspre Dun\u0103re \u015fi din centrul ora\u015fului, \u0163inta loviturilor de tun fiind vechiul turn \u00eenalt de peste 30 de metri. P\u0103r\u0103sirea ora\u015fului a dat loc la scene dramatice. Alarma\u0163i de \u00eenceperea bombardamentelor locuitorii, orbec\u0103ind prin \u00eentuneric, duceau cu ei c\u00e2te o leg\u0103turic\u0103 cu ce fuseser\u0103 \u00een stare s\u0103 adune \u00een graba plec\u0103rii, printre obuze \u015fi explozii. \u00cempiedic\u00e2ndu-se de grinzile aprinse \u015fi de zidurile c\u0103zute pe drum ajunseser\u0103 cu greu la gar\u0103. B\u0103tr\u00e2nii \u015fi bolnavii au fost du\u015fi pe bra\u0163e sau c\u0103ra\u0163i \u00een c\u00e2te o roab\u0103 sau un c\u0103rucior de copil. Trenurile \u00eentocmite \u00een grab\u0103, ticsite de cei evacua\u0163i, pornir\u0103 \u00eenainte de se lumina de ziu\u0103. Locuitorii Giurgiului, cei cu rude la \u0163ar\u0103, s-au oprit \u00een g\u0103rile de pe parcurs. Prefectura, prim\u0103ria \u015fi celelalte autorit\u0103\u0163i din ora\u015f afar\u0103 de poli\u0163ie r\u0103mas\u0103 s\u0103 apere avutul cet\u0103\u0163enilor, au fost evacuate la Comana… Nu toat\u0103 lumea p\u0103r\u0103sit Giurgiu. Cei mai de la margine, unde tunurile nu-\u015fi \u00eendreapt\u0103 obuzele au r\u0103mas pe loc. Al\u0163ii care au vii \u015fi\u00a0 gr\u0103dini \u00een preajma ora\u015fului, spre Slobozia, Oinacu sau spre Remu\u015f, pe \u015foseaua Bucure\u015ftilor s-au refugiat pe la vii, unde stau la ad\u0103post\u201d<\/em>.<\/p>\n

Era doar \u00eenceputul odiseei.<\/p>\n

Material realizat de B.J.A.N. Giurgiu<\/strong><\/p>\n

Consilier Ion B\u0102LAN<\/strong><\/p>\n

Consilier Mihai VR\u00ceNCEANU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto:\u00a0\u201eGiurgiu \u2014 sentinela capitalei la Dun\u0103re, veche \u015fi zbuciumat\u0103 cetate, st\u0103p\u00e2nit\u0103 c\u00e2nd de turci, c\u00e2nd de rom\u00e2ni, b\u0103tut\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri c\u00e2nd de unii c\u00e2nd de al\u0163ii, ne\u015ftiind\u00a0 p\u00e2n\u0103 la<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32356","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-exclusiv"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32356","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32356"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32356\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32356"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32356"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32356"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}