{"id":34244,"date":"2016-10-14T18:12:54","date_gmt":"2016-10-14T15:12:54","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=34244"},"modified":"2016-10-14T18:12:54","modified_gmt":"2016-10-14T15:12:54","slug":"razvan-cuc-prezentat-programul-economic-al-psd-pentru-urmatorii-patru-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/razvan-cuc-prezentat-programul-economic-al-psd-pentru-urmatorii-patru-ani\/","title":{"rendered":"R\u0103zvan Cuc a prezentat programul economic al PSD pentru urm\u0103torii patru ani"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-34245\" src=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911-460x450.jpg\" alt=\"img_6911\" width=\"460\" height=\"450\" srcset=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911-460x450.jpg 460w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911-250x244.jpg 250w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911-400x391.jpg 400w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/IMG_6911.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 460px) 100vw, 460px\" \/><\/a>Ast\u0103zi, 14 octombrie 2016, la sediul organiza\u0163iei jude\u0163ene Giurgiu a PSD a avut loc o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia <strong>R\u0103zvan Alexandru Cuc<\/strong> a <!--more-->prezentat programul economic al PSD, cuprinz\u00e2nd viziunea social democrat\u0103 asupra modelului de dezvoltare a Rom\u00e2niei \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit lui R\u0103zvan Cuc, acesta cuprinde dou\u0103 p\u0103r\u0163i: Fondul Suveran de Investi\u0163ii \u015fi Programul pe start-up-uri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u201cNoi prezent\u0103m public, transparent, pentru fiecare m\u0103sur\u0103 sursa de finan\u021bare, calendarul de implementare, efectele, beneficiarii \u0219i, foarte important, impactul bugetar,<\/em> a precizat <strong>R\u0103zvan Cuc<\/strong>. <em>\u00cen primele 30 de zile de mandat, legisla\u021bia care cuprinde toate m\u0103surile care vor fi prezentate \u00een programul de guvernare va fi aprobat\u0103 \u00een Guvern \u0219i depus\u0103 la Parlament. P\u00e2n\u0103 la data alegerilor, toat\u0103 aceast\u0103 legisla\u021bie va fi \u00eentocmit\u0103.<\/em><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong><em> Relaxare fiscal\u0103<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>S\u0103 vorbim despre eliminarea unor taxe nefiscale: mar\u0163i, PSD, a fost depus la Parlament un proiect de lege, la care domnul senatoe Niculae B\u0103d\u0103l\u0103u a fost co-ini\u0163iator, pentru eliminarea a 102 taxe nefiscale care \u00eenseamn\u0103 mai pu\u021bin\u0103 birocra\u021bie \u0219i mai mult timp \u0219i mai mul\u021bi bani pentru cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni. Dincolo de banii pe care-i cheltuie rom\u00e2nii, cel mai r\u0103u lucru este umilin\u021ba la care sunt supu\u0219i, de asemenea, timpul pe care-l pierd, nervii cu care se \u00eencarc\u0103 fiecare rom\u00e2n c\u00e2nd trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o tax\u0103 \u0219i unele taxe sunt extraordinar de mici, sunt mult mai mici cheltuielile pe care le are sistemul pentru a \u00eencasa acea tax\u0103. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Timbrul de mediu<\/em><\/strong><em>, pentru c\u0103 despre el a fost vorba: to\u021bi cei care dau \u00een judecat\u0103 statul rom\u00e2n c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i statul rom\u00e2n le d\u0103 banul \u00een apoi. De ce s\u0103-l mai \u021binem? \u00cel elimin\u0103m. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Taxele de la Registrul Comer\u021bului, 20<\/em><\/strong><em>: se tot vorbe\u0219te c\u0103 vrem s\u0103 sprijinim \u00eenfiin\u021barea de IMM, micro\u00eentreprinderi, s\u0103 dezvolt\u0103m mediul de afaceri.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a033 de taxe consulare \u0219i de cet\u0103\u021benie.<\/em><\/strong><em> A\u0219a sprijin\u0103 statul rom\u00e2n \u0219i a\u0219a respect\u0103 statul rom\u00e2n cet\u0103\u021benii care tr\u0103iesc \u00een afara \u021b\u0103rii. Vor fi eliminate!<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0Taxa pentru cazierul fiscal,<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0taxa radio-TV:<\/em><\/strong><em> de fapt, am pus dou\u0103 taxe, \u00een fiecare an prin Legea Bugetului de Stat se aloc\u0103 de la bugetul de stat sume pentru TVR. Cea mai mare parte din aceste sume, lucru pe care marea mas\u0103 a cet\u0103\u021benilor nu \u00eel \u0219tiu, nu r\u0103m\u00e2ne \u00een bugetul TVR, nu e folosit\u0103 pentru func\u021bionarea TVR, ci pentru a finan\u021ba ni\u0219te achizi\u021bii la o alt\u0103 structur\u0103, la o alt\u0103 societate de stat. Taxa radio-TV trebuie s\u0103 fie pl\u0103tit\u0103 de la bugetul de stat, dac\u0103 Guvernul \u00ee\u0219i asum\u0103 c\u0103 sus\u021bine postul public de televiziune.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Tax\u0103 suplimentar\u0103 pentru eliberarea pa\u0219aportului temporar<\/em><\/strong><em>, tarifele pentru pierderea sau modificarea actelor, sunt 22, taxele extrajudiciare de timbru, 13, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de Ministerul de Interne pentru public. Dar Ministerul de Interne nu este un serviciu public, adic\u0103 nu trebuie s\u0103 presteze pentru public? Mai pune \u0219i taxe! Tarifele percepute de Casa Na\u021bional\u0103 de Pensii, 4.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00cen total, 102 taxe care vor fi eliminate de la 1 ianuarie 2017, impactul este foarte mic, 0,1% din PIB.<\/em><\/strong><em> Toate aceste lucruri vor fi pl\u0103tite la bugetul de stat dac\u0103 este nevoie. Reprezint\u0103, de fapt, 90% din timpul necesar pentru plata tuturor taxelor nefiscale, 80% din valoarea taxelor nefiscale \u0219i 50% din num\u0103rul total al taxelor nefiscale. To\u021bi cei care ne intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, \u00een afar\u0103 de to\u021bi rom\u00e2nii, este vorba de cei din clasa de mijloc, care vor s\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, vor s\u0103 aib\u0103 mai mult timp pentru ei, care nu vor s\u0103 mai plece de la serviciu, care nu vor s\u0103 mai stea ore \u00een \u0219ir sau zile la coad\u0103 sunt lovi\u021bi mereu de acest sistem birocratic.<\/em><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\" start=\"2\">\n<li><strong><em> Cre\u015fterea veniturilor<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00cen 2017 vom absorbi 20,7 miliarde de lei ca fonduri europene <\/em><\/strong><em>care vor intra \u00een investi\u021bii, de fapt vor intra \u00een PIB, aproximativ 30% din sumele intrate \u00een investi\u021bii se transform\u0103 \u00een venituri la bugetul general consolidat, adic\u0103 se transform\u0103 \u00een venituri la buget de 6,2 miliarde de lei \u00een 2017, 5,7 \u00een 2018, 7,2 \u00een 2019, 8,7 \u00een 2020, plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 vom absorbi p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 72,5% din total, adic\u0103 92,3 miliarde de lei. Aceasta este f\u0103cut\u0103 pe baza analizei realizate \u00een cadrul fiec\u0103rui minister care nu o s\u0103 mai fie blocat de tehnocra\u021bi \u0219i care nu o s\u0103 mai piard\u0103 \u00eenc\u0103 un an pentru a lansa ghidurile \u0219i pentru a \u00eencepe depunerile de proiecte, iar diferen\u021ba va fi absorbit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 31 decembrie 2023, pentru c\u0103 Comisia a anun\u021bat deja c\u0103 se prelunge\u0219te cu trei ani. Al\u0103turi de aceste sume pe care nu le-am prev\u0103zut aici, vorbim de cofinan\u021b\u0103rile care sunt \u0219i din partea statului, \u0219i din partea firmelor private care aplic\u0103 la fondurile europene.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>A doua surs\u0103 de venituri la bugetul general consolidat: Fondul Suveran de Dezvoltare \u0219i Investi\u021bii<\/em><\/strong><em>.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0N-am pus anul 2017, pentru c\u0103 este greu de cuantificat \u0219i n-am vrut s\u0103 punem minciuni sau lucruri de care nu suntem foarte siguri. 2017 este anul \u00een care \u00een prim\u0103var\u0103 va fi \u00eenfiin\u021bat acest fond, va \u00eencepe s\u0103 func\u021bioneze, va \u00eencepe s\u0103 produc\u0103, dar veniturile sigure pot fi cuantificate doar \u00eencep\u00e2nd cu 2018. \u00cen 2018 sumele care vor fi investite de \u0219i prin acest fond, care reprezint\u0103 sume generate de emiterea de obliga\u021biuni, de v\u00e2nzarea de active neperformante \u0219i de asocierile pe care le va face cu b\u0103nci mai mari, b\u0103nci recunoscute, b\u0103ncile interna\u021bionale cu care lucreaz\u0103, de fapt, \u0219i Rom\u00e2nia, pentru investi\u021bii \u00een infrastructur\u0103 \u0219i \u00een capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie. \u00cen 2018 10 miliarde de lei investite \u00een economie, care \u00eenseamn\u0103 3 miliarde de lei \u00een venituri direct la buget, 18 miliarde de lei \u00een 2019, care \u00eenseamn\u0103 5,4 miliarde de lei \u00een 2019, iar \u00een 2020 22 de miliarde de lei, care \u00eenseamn\u0103 6,6 miliarde de lei \u00een 2020, \u00een total 15 miliarde, cu precizarea, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 fim foarte corec\u021bi \u2013 \u0219i este luat\u0103 \u00een calcul la impactul bugetar \u2013 c\u0103 din aceste 15 miliarde de lei trebuie s\u0103 se scad\u0103 dividendele care nu mai merg la bugetul de stat \u0219i care intr\u0103 \u00een Fondul Suveran de Investi\u021bii.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00cen continuare, <strong>venituri \u00een plus la buget generate de efectele de multiplicare din investi\u021bii, vorbim aici de investi\u021bii \u0219i programe publice<\/strong> altele dec\u00e2t cele din fonduri europene \u0219i altele dec\u00e2t cele generate de Fondul Suveran: pe an, 2017, 2018, 2019, 2020, \u00een final 3,6 miliarde \u00een 2017, 3 miliarde \u00een 2018, 3 miliarde \u00een 2019, 3,6 miliarde de lei \u00een 2020, venituri \u00een plus la bugetul general consolidat, pe l\u00e2ng\u0103 investi\u021biile publice \u0219i programele publice vor fi \u0219i investi\u021biile private rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine care \u0219i ele vor aduce \u00een plus venituri la bugetul de stat, dar nu le-am cuantificat aici.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>O alt\u0103 surs\u0103 de cre\u0219tere a veniturilor \u00een buget generat\u0103 de cre\u0219terea veniturilor pentru popula\u021bie<\/em><\/strong><em>: \u00een 2017 24,4 miliarde de lei va fi cre\u0219terea, 80% din ace\u0219ti bani, pentru c\u0103 20% toate calculele arat\u0103 \u0219i to\u021bi speciali\u0219tii spun c\u0103 din cre\u0219terea veniturilor popula\u021biei 20% r\u0103m\u00e2n \u00een economisire, restul intr\u0103 efectiv \u00een economie, deci \u00eenseamn\u0103 19,5 miliarde de lei, 30% reprezint\u0103 efectul de multiplicare, \u00een final 5,9 miliarde de lei intr\u0103 venituri \u00een bugetul general consolidat. Vorbim de 5,9 \u00een 2017, 8,8 \u00een 2018, 6,7 \u00een 2019, 6,9 \u00een 2020. Noi vorbim, de fapt, dac\u0103 vom reveni la guvernare, de faptul c\u0103 vom relua ceea ce PSD a f\u0103cut mereu, \u0219i anume cre\u0219terea economic\u0103 s\u0103 se reflecte \u0219i \u00een buzunarul cet\u0103\u021benilor efectiv.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Sintetiz\u00e2nd \u0219i anticip\u00e2nd pu\u021bin ce o s\u0103 prezent\u0103m mai departe, este evolu\u021bia principalilor indicatori economici: cre\u0219terea PIB de la 758 de miliarde la 1014 miliarde \u00een 2020, veniturile la buget de la 231 de miliarde la 330 de miliarde. Datoria guvernamental\u0103 pleac\u0103 de la 38,4 \u00een 2016 \u0219i r\u0103m\u00e2ne tot 38,4 \u00een 2020, cu dou\u0103 cre\u0219teri \u00een 2018 \u0219i 2019, deficitul bugetar scade de la 2,9, c\u00e2t este prognozat anul acesta, la 2 \u00een 2020. \u00cen fiecare an deficitul bugetar scade<strong>. Practic, vorbim de o cre\u0219tere a PIB cu o treime \u00een urm\u0103torii patru ani.<\/strong> De asemenea, o cre\u0219tere a veniturilor bugetare pe baza surselor prezentate anterior \u0219i la ceea ce o s\u0103 v\u0103 prezent\u0103m \u00een continuare<strong>. De asemenea, salariul minim \u00eel cre\u0219tem de la 1250, c\u00e2t este ast\u0103zi, la 1750 \u00een 2020. <\/strong>Salariul mediu brut cre\u0219te, firesc, la 3950 de la 2815, num\u0103rul de salaria\u021bi cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103, fac aceast\u0103 precizare ca s\u0103 nu se fac\u0103 confuzie, de la 4,75 milioane ast\u0103zi la 5,6 milioane \u00een 2020. Punctul de pensie, de la 871,1 ast\u0103zi la 1400 \u00een 2020\u201d<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen ceea ce prive\u015fte m\u0103surile economice pe care PSD le va lua, R\u0103zvan Cuc a spus<strong>: <\/strong><em>\u201cunul dintre obiectivele noastre principale \u00eel reprezint\u0103 c\u00e2t mai mul\u021bi rom\u00e2ni \u00een clasa de mijloc.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>&#8211; Impozitul pe venit pentru to\u021bi salaria\u021bii care au un salariu mai mic sau egal cu 2000 de lei brut pe lun\u0103 scade la 0%. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>&#8211; Pentru medici, indiferent de salariu, impozitul pe venit scade la 0%. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>&#8211; De asemenea, pentru to\u021bi IT-i\u0219tii, vrem s\u0103 \u00eei includem \u0219i pe cei care au studii medii, impozitul pe venit scade la 0%. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>&#8211; Pentru salaria\u021bii rom\u00e2ni care au salariul peste 2000 de lei brut pe lun\u0103, impozitul pe venit scade de la 16 la 10%.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0Contribu\u021biile: ast\u0103zi avem \u0219ase contribu\u021bii, CAS, CASS, \u0219omaj, concedii, crean\u021be salariale, risc \u0219i accidente. Din \u0219ase vor r\u0103m\u00e2ne dou\u0103, simplific\u0103m \u0219i raportarea, \u0219i \u021binerea eviden\u021bei. Ca valoare, reducem cu 4,25 puncte procentuale contribu\u021biile, dar, ca precizare, acele patru contribu\u021bii pe care nu le vor mai pl\u0103ti angajatorii se vor pl\u0103ti de la bugetul de stat, deci aceste fonduri nu vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 sume.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>-Pentru veniturile din activit\u0103\u021bi independente care au valoare total\u0103 mai mic\u0103 sau egal\u0103 cu 24 de mii de lei anual impozitul pe venit scade de la 16% la 0%, pentru veniturile care sunt peste 24 de mii de lei anual impozitul scade de la 16 la 10%. Vorbim aici de cabinete individuale, PFA etc., medici, arti\u0219ti, scriitori, jurnali\u0219ti, sportivi, avoca\u021bi, arhitec\u021bi, notari, consultan\u021bi, evaluatori, taximetri\u0219ti, to\u021bi cei care \u0219tiu c\u0103 sunt \u00een aceast\u0103 categorie de activitate.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00cen ceea ce prive\u0219te debirocratizarea, se va depune o singur\u0103 declara\u021bie.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Se va depune o singur\u0103 declara\u021bie \u00een primul trimestru al anului viitor fa\u021b\u0103 de anul \u00een care s-au realizat venituri, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 plata se va face o singur\u0103 data<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>De asemenea, la CASS se va pl\u0103ti o singur\u0103 dat\u0103, deci nu va mai pl\u0103ti activitatea \u00een sine, pentru c\u0103 noi consider\u0103m c\u0103 este o anomalie, o abera\u021bie s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 contribu\u021bie la s\u0103n\u0103tate de c\u0103tre cabinet. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>TVA: de la 1 ianuarie 2018 vrem ca TVA s\u0103 mearg\u0103 la 18%. <\/em><\/strong><em>Consider\u0103m c\u0103 revenirea la 19%, adic\u0103 doar un punct procentual, nu va avea niciun fel de efect. acele dou\u0103 puncte procentuale, 18%, pot avea efecte serioase \u00een toat\u0103 economia.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru v\u00e2nzarea de locuin\u021be<\/em><\/strong><em>, merg\u00e2nd tot pe logica prezentat\u0103 mai devreme, este acum 5% sau 20%, \u00een func\u021bie de anumite criterii, 0% de la 1 martie 2017, iar pentru publicitate &#8211; \u0219i v\u0103 spun sincer, aici ne-am g\u00e2ndit \u00een principal la pres\u0103, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea vorbe\u0219te de lipsa finan\u021b\u0103rii s\u0103n\u0103toase pentru pres\u0103, cu efecte nedorite de toat\u0103 lumea, mai mul\u021bi bani pot ajunge ca publicitate \u00een pres\u0103 \u0219i nu numai. Vrem s\u0103 sc\u0103dem TVA de la 20% la 9%.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>V\u0103 prezent\u0103m un grafic \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul TVA aplicat \u00een statele membre ale Uniunii Europene. \u00cenainte de aplicarea m\u0103surilor de c\u0103tre guvernarea Ponta, la 24% eram pe locul cinci din coad\u0103 ca nivel al TVA. \u00cen urma aplic\u0103rii programului nostru, \u00een 2018 ajungem pe locul trei ca cel\u00a0 mai mic nivel de TVA din Uniunea European\u0103. Toate aceste lucruri pot face, a\u0219a cum am spus mai devreme, ca Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 \u021bara cu cel mai atractiv mediu fiscal din Uniunea European\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00cen ceea ce prive\u0219te accizele,<\/em><\/strong><em> cursul accizelor se va face la cursul real al euro, pentru c\u0103 au r\u0103mas \u00een continuare la cursul din data intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103. Ast\u0103zi este calculat la 4,73 lei pe euro, \u00eel aducem la cursul real, care va \u00eensemna o sc\u0103dere de 6%.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Cre\u0219terea veniturilor popula\u021biei<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Pentru to\u021bi salaria\u021bii este o cre\u0219tere, a\u0219a cum am spus mai devreme, a salariului minim pe economie de 40%, de la 1250 la 1750. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Guvernarea Victor Ponta l-a crescut de la 700 de lei la 1050 de lei \u00eentre 2012 \u0219i 2015 &#8211; practic, s-a m\u0103rit puterea de cump\u0103rare pentru 1,5 milioane de rom\u00e2ni.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Noi vrem s\u0103-l m\u0103rim de la 1250 la 1750 \u00een etapele prezentate \u00een grafic pentru fiecare an.<\/em><\/strong><em> De asemenea, vrem s\u0103 reducem ponderea salaria\u021bilor cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 pentru care veniturile nu le ajung s\u0103 ias\u0103 din zona de s\u0103r\u0103cie. \u00cenc\u0103 mai avem mul\u021bi \u00een Rom\u00e2nia care sunt salaria\u021bi cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103, dar care nu pot fi considera\u021bi c\u0103 nu sunt \u00een zona de risc de s\u0103r\u0103cie.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru bugetari, implement\u0103m legea salariz\u0103rii unitare \u00een domeniul bugetar<\/em><\/strong><em>, termenul nostru este iulie 2017, calculul f\u0103cut de noi cu privire la sumele care pot fi acordate \u00een plus pentru a se m\u0103ri aceste salarii reprezint\u0103 cre\u0219terea cu 56%. \u00cen interiorul legii, \u00eempreun\u0103 cu sindicatele \u0219i cu to\u021bi speciali\u0219tii vom stabili care este grila corect\u0103, grila cinstit\u0103 de salarizare \u00een Rom\u00e2nia, dar suma care poate fi suportat\u0103 de bugetul de stat dup\u0103 aplicarea m\u0103surilor este de o cre\u0219tere cu 56%. Vorbim de o cre\u0219tere cu 20%\u00a0 \u00een 2017 fa\u021b\u0103 de 2016, 20% \u00een 2018 fa\u021b\u0103 de 2017 \u0219i 8% \u00een 2019 fa\u021b\u0103 de 2018.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Practic, ponderea salariilor \u00een PIB, care este ast\u0103zi 7,8%, va cre\u0219te la 8,9%, fa\u021b\u0103 de 12% c\u00e2t este media \u00een Uniunea European\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru pensionari practic vorbim de o cre\u0219tere cu 60% a punctului de pensie \u00een urm\u0103torii ani<\/em><\/strong><em>, \u00een fiecare an o cre\u0219tere, de la 871,1, c\u00e2t este punctul de pensie ast\u0103zi, la 1400, c\u00e2t va fi punctul de pensie \u00een 2020. Vorbim de o compara\u021bie cu guvernarea Boc, care timp de trei ani de zile, 2009-2012, a \u00eenghe\u021bat punctul de pensie. Vorbim de guvernarea Boc din care majoritatea se reg\u0103sesc \u00een interiorul acestui partid nou, format din dou\u0103 partide liberale.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>De asemenea<strong>, pensia minim\u0103 garantat\u0103, care ast\u0103zi este 400 de lei<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Nu putem s\u0103 nu ne uit\u0103m la aceast\u0103 categorie, pensia minim\u0103 garantat\u0103 cel pu\u021bin acum p\u00e2n\u0103 \u00een 2018 va <strong>cre\u0219te de la 400 de lei, c\u00e2t este ast\u0103zi, la 640 lei, care oricum este pu\u021bin, dar este o cre\u0219tere cu 60%.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00cen 2018, \u00een func\u021bie de situa\u021bia economic\u0103 de atunci, ne g\u00e2ndim serios ca aceast\u0103 pensie minim\u0103 garantat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een continuare. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 v\u0103 spun, este vorba de un num\u0103r relativ mic din total pension\u0103ri.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru familii:<\/em><\/strong><em> pentru familiile cu venituri <strong>sub 5000 de lei<\/strong> pe lun\u0103 vrem s\u0103 facem <strong>deduceri de 1600 de lei<\/strong> pe an pentru fiecare copil. Vorbim aici despre deduceri. Pentru familiile cu venituri \u00eentre <strong>5000 de lei \u0219i 10000 de lei pe lun\u0103, 1200 de lei pe an deduceri pentru fiecare copil.<\/strong>\u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Sumele se acord\u0103 \u00een primul trimestru al anului urm\u0103tor ob\u021binerii veniturilor \u0219i a\u0219a cum scrie \u0219i aici, noi condi\u021bion\u0103m ca copiii respectivi s\u0103 nu aib\u0103 absen\u021be nemotivate la \u0219coal\u0103 mai mult de 10% din total prezen\u021be. Ne intereseaz\u0103 foarte mult s\u0103 stimul\u0103m educa\u021bia. Aceasta este separat de aloca\u021bia care se acord\u0103<strong>. Vorbim de ni\u0219te deduceri pe care le aloc\u0103m pentru familiile cu copii, \u00een func\u021bie de nivelul de salariu.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Tot pentru familii, pentru familiile cu venituri sub 1250 de lei pe lun\u0103, dar f\u0103r\u0103 salaria\u021bi, contribu\u021bia la s\u0103n\u0103tate va fi pl\u0103tit\u0103 de la buget pentru fiecare persoan\u0103 adult\u0103 din familie. Repet, pentru familiile care au venituri cumulate sub 1250 de lei \u0219i care nu au salaria\u021bi. Pentru familiile cu venituri \u00eentre 1250 de lei \u0219i 5000 de lei pe lun\u0103, cu un salariat \u00een familie, CASS va fi pl\u0103tit de la buget pentru so\u021bul sau so\u021bia care nu este salariat\u0103 \u0219i care este \u00een \u00eentre\u021binere.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Ne intereseaz\u0103 de asemenea s\u0103-i sprijinim pe cei care \u00ee\u0219i caut\u0103 locuri de munc\u0103<strong>. Pentru familiile cu venituri sub 5000 de lei pe lun\u0103 vom asigura 75% din cheltuielile cu chiria \u0219i utilit\u0103\u021bile pentru cei care \u00ee\u0219i g\u0103sesc un loc de munc\u0103 la mai mult de 50 de kilometri fa\u021b\u0103 de domiciliu, dar nu mai mult de 900 de lei pe lun\u0103.<\/strong> Practic ne intereseaz\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, dar vrem s\u0103 fim o m\u0103sur\u0103 social\u0103 activ\u0103, adic\u0103 pentru cei care \u00ee\u0219i caut\u0103 un loc de munc\u0103 \u0219i g\u0103sesc un loc de munc\u0103 \u0219i care au nevoie de chirie.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Pentru tineri<\/em><\/strong><em> \u2013 o s\u0103 prezent\u0103m \u00een perioada urm\u0103toare programul pentru tineri, dar prezent\u0103m aici aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, c\u0103 \u021bine de fiscalitate: <strong>pentru tinerii de p\u00e2n\u0103 la 26 de ani care urmeaz\u0103 o \u0219coal\u0103 profesional\u0103, care sunt studen\u021bi sau care sunt angaja\u021bi, un credit de 40 de mii de lei pentru cursuri, chirii sau avans cas\u0103, cu dob\u00e2nda subven\u021bionat\u0103 integral de c\u0103tre stat \u0219i cu garantarea a 80% din valoarea creditului. <\/strong>Unul din cinci tineri ast\u0103zi este \u0219omer \u00een Rom\u00e2nia \u0219i e bine s\u0103 nu uit\u0103m lucrul acesta. O s\u0103 prezent\u0103m \u00een celelalte capitole restul de m\u0103suri pentru tinerii din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Impactul bugetar<\/em><\/strong><em> al m\u0103surilor pe care vi le-am prezentat: v\u0103 prezent\u0103m impactul bugetar pozitiv.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Din Fondul Suveran de Investi\u021bii<\/em><\/strong><em>, veniturile \u00een plus reprezint\u0103 <strong>0,6% din PIB, din investi\u021bii 1,3%, din cre\u0219terea veniturilor 2,7%, cre\u0219terea gradului de colectare 0,3%, venituri suplimentare din impozit pe profit 0,3%. \u00cen total 6% din PIB.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Acum vorbim de impactul bugetar pe care \u00eel au m\u0103surile pe care le-am prezentat mai devreme. Eliminarea taxelor nefiscale, de care v-am vorbit la \u00eenceput, 0,1% din PIB, le-am pus cu minus, ca s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 mai bine. M\u0103surile pentru salaria\u021bi \u0219i angajatori, 3,5% din PIB, pentru pensionari 3,2% din PIB, pentru cei cu activit\u0103\u021bi independente, 0,2% din PIB, m\u0103suri pentru sprijinul familiei, 0,5% din PIB, alte m\u0103suri pentru persoane fizice, 0,2% din PIB, m\u0103suri pentru firme, 0,1% din PIB, reducerea TVA \u0219i nivelul accizelor, 1% din PIB. \u00cen total, 8,8%, respectiv 89,2 miliarde de lei. Practic am avut, \u00een continuare, 98 de miliarde de lei \u00een plus generate de m\u0103surile noastre, respectiv o cre\u0219tere a veniturilor care \u00eenseamn\u0103 9,7% din PIB, iar cheltuieli f\u0103cute din aceast\u0103 cre\u0219tere, de 89,2 miliarde de lei, respectiv 8,8% din PIB. Se vede diferen\u021ba. Practic, plec\u0103m de la un deficit bugetar estimat de 2,9% ast\u0103zi \u0219i cu aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 care este, de fapt, cu plus \u2013 cre\u0219terea generat\u0103 de noi este mai mare dec\u00e2t efectul m\u0103surilor pe care le lu\u0103m \u2013 ajungem ca deficit bugetar \u00een 2020 la 2% din PIB.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Ca \u021binte ale programului nostru, practic, tot ceea ce am spus p\u00e2n\u0103 acum \u00eenseamn\u0103 o cre\u0219tere a PIB-ului cu 57 de miliarde de euro. Practic, devenim a treisprezecea economie din Uniunea European\u0103 &#8211; a treisprezecea pentru c\u0103 Marea Britanie a ie\u0219it din UE &#8211; \u00eenaintea Cehiei, Portugaliei sau Greciei, ast\u0103zi suntem pe locul \u0219aptesprezece. 5,5% cre\u0219tere economic\u0103 medie, \u00een afar\u0103 de o pondere echilibrat\u0103 \u00eentre investi\u021bii \u0219i consum \u00een aceast\u0103 cre\u0219tere economic\u0103 ne intereseaz\u0103 s\u0103 cre\u0219tem la ultima categorie de cre\u0219tere economic\u0103 s\u0103 fie o cre\u0219tere economic\u0103 bazat\u0103 pe inova\u021bie, plec\u00e2nd de la economia bazat\u0103 pe eficien\u021b\u0103 \u00een care suntem ast\u0103zi, deficitul bugetar sub 3%, sub 60% din PIB datoria public\u0103, o cre\u0219tere a procentului din PIB care \u00eenseamn\u0103 veniturile bugetare cu 32,5% pe an, \u0219i am pus c\u00e2te 0,5% pe an, am \u00een\u021beles c\u0103 nu mai \u0219tiu ce partid vorbea de 40% \u2013 pot demonstra cum pot ajunge la 40% venituri din PIB pe h\u00e2rtie? \u2013 \u0219i, de asemenea, mai mult de 70% din media UE cre\u0219terea PIB pe locuitori\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u201cCa evolu\u021bii sociale, \u021bintele noastre au fost \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00een continuare, le vom prezenta p\u00e2n\u0103 \u00een ziua alegerilor \u0219i sper\u0103m s\u0103 le implement\u0103m dup\u0103 alegeri, cre\u0219terea clasei de mijloc prin ceea ce v-am ar\u0103tat mai devreme, peste un milion de rom\u00e2ni vor intra \u00een categoria de peste 1000 de euro brut salariu p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, crearea a peste 850 de mii de locuri de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, deja prin evalu\u0103rile \u0219i estim\u0103rile f\u0103cute de fiecare minister acum locurile de munc\u0103 \u00een plus generate de programele europene sunt undeva \u00eentre 300 \u0219i 400 de mii, rata \u0219omajului s\u0103 intre sub 3,5% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, reducerea s\u0103r\u0103ciei \u2013 \u0219i vorbim aici de reducerea num\u0103rului de persoane cu risc de s\u0103r\u0103cie \u2013 cu 1,5 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Vreau s\u0103 aduc aminte un lucru, tot ni\u0219te cifre: \u00een 2020 guvernarea Ponta a preluat o situa\u021bie \u00een care 8,6 milioane de rom\u00e2ni se aflau \u00een zona de risc de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103. Erau datele Eurostat. La finalul anului 2015, c\u00e2nd s-a predat guvernarea, au r\u0103mas 7,4 milioane, deci, practic, guvern\u0103rile noastre au scos 1,2 milioane de rom\u00e2ni din aceast\u0103 zon\u0103 cu risc de s\u0103r\u0103cie. Ne propunem ca \u00een urm\u0103torii patru ani s\u0103 mai scoatem \u00eenc\u0103 1,5 milioane de rom\u00e2ni din aceast\u0103 zon\u0103\u201d<\/em>, a concluzionat <strong>R\u0103zvan Cuc.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ast\u0103zi, 14 octombrie 2016, la sediul organiza\u0163iei jude\u0163ene Giurgiu a PSD a avut loc o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia R\u0103zvan Alexandru Cuc a<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-34244","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-breaking-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34244"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34244\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}