{"id":35105,"date":"2016-11-09T23:50:45","date_gmt":"2016-11-09T21:50:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=35105"},"modified":"2016-11-09T17:44:49","modified_gmt":"2016-11-09T15:44:49","slug":"eliberarea-orasului-giurgiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/eliberarea-orasului-giurgiu\/","title":{"rendered":"Eliberarea ora\u015fului Giurgiu"},"content":{"rendered":"

\"4-p\"<\/a>Anul 1918 a venit pentru locuitorii ora\u015fului Giurgiu \u015fi cu bune \u015fi cu rele.<\/p>\n

A\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 Scarlat St\u0103ncescu,<\/strong> \u201ecronicarul<\/em>\u201d zilelor de r\u0103zboi, la Giurgiu, \u201eodat\u0103 cu venirea prim\u0103verii a \u00eenceput s\u0103 circule tot felul de zvonuri, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenceperea tratativelor de pace separate, \u00eentre noi \u015fi puterile centrale. Cu aceast\u0103 ocazie mai circulau \u00een ora\u015f diferite zvonuri c\u0103 bulgarii au cerut Dobrogea, c\u0103 Austro \u2013 Ungaria pretinde mun\u0163ii Carpa\u0163i schimb\u00e2nd vechea frontier\u0103, c\u0103 germanii pretind porturile dun\u0103rene \u015fi terenurile petrolifere din Valea Prahovei, astfel c\u0103 toate aceste \u015ftiri puneau popula\u0163ia de la ora\u015fe \u015fi sate \u00een mare panic\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Din p\u0103cate, aceste zvonuri se vor dovedi a fi adev\u0103rate \u015fi prin pacea \u00eencheiat\u0103 la Bucure\u015fti \u00een 24 aprilie\/7 mai 1918 Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Dobrogea, s\u0103 accepte rectific\u0103ri de frontier\u0103 \u00een Carpa\u0163i, rectific\u0103ri care \u00eensemnau teritorii de cca. 5600 km2<\/sup>, s\u0103 \u00eencheie o conven\u0163ie economic\u0103 \u00eenrobitoare cu Puterile Centrale care transformau \u0163ara practic \u00eentr-o colonie.<\/p>\n

R\u0103zb\u0103teau informa\u0163ii \u015fi despre fronturile de lupt\u0103 din Apus, scrie acela\u015fi neobosit \u201ecronicar<\/em>\u201d Scarlat St\u0103ncescu<\/strong> \u201ese mai auzeau alte \u015ftiri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u0163ia dup\u0103 fronturile de lupt\u0103 din Occident \u015fi Balcani, din care reie\u015fea c\u0103 armatele germane \u015fi a alia\u0163ilor lor se retrag ne\u00eencetat din fa\u0163a inamicului, care se \u00eent\u0103re\u015fte din zi \u00een zi prin aducerea de noi \u00eent\u0103riri \u015fi armament modern, \u00een special tancuri \u015fi avioane<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u015etirile aveau s\u0103 fie confirmate \u015fi trupele germane \u00eencep \u00eentr-adev\u0103r s\u0103-\u015fi fac\u0103 bagajele \u201ela Giurgiu a \u00eenceput \u00een toate nop\u0163ile \u015fi apoi \u00een cursul \u00eentregii veri a anului 1918 o activitate intens\u0103 pe Dun\u0103re, germaii efectu\u00e2nd transporturi de bagaje, materiale \u015fi armament de tot felul, care odat\u0103 aduse pe malul rom\u0103nesc erau \u00eenc\u0103rcate \u00een trenuri \u015fi vapoare \u015fi expediate mai departe \u00een Germania<\/em>\u201d.<\/p>\n

Efectele cel pu\u0163in asupra moralului popula\u0163iei a fost important \u201epopula\u0163ia din ora\u015f era la curent cu mersul evenimentelor, care, contribuia foarte mult la ridicarea moralului fiind destul de sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la aproprierea acestor evenimente\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00cencet, \u00eencet via\u0163a \u00eencepe s\u0103 se normalizeze \u201eo parte dintre or\u0103\u015feni au \u00eenceput s\u0103-\u015fi refac\u0103 gospod\u0103riile distruse, ridic\u00e2nd din mijocul ruinelor, cu mijloace modeste, c\u00e2te o camer\u0103 sau dou\u0103 \u015fi pe locurile unde au fost pr\u0103v\u0103lii, cu materialele culese dintre d\u0103r\u0103m\u0103turi<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1918 pe fronturile de lupt\u0103 evenimentele \u00eencep s\u0103 se precipite, astfel pe 12\/25 septembrie 1918 armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobralje \u015fi \u00eencep s\u0103 \u00eenainteze spre Sofia.<\/p>\n

Pe 16\/29 septembrie 1918 se semneaz\u0103 la Salonic actul de capitulare al Bulgariei. La 4\/17 octombrie \u015fi 5\/18 octombrie 1918 Austro \u2013 Ungaria face oferte de pace Puterilor Aliate, oferte re\u00eenoite la 14\/27 \u015fi 15\/28 octombrie 1918.<\/p>\n

La 21 octombrie\/3 noiembrie 1918 guvernul ungar constituit \u00een urma revolu\u0163iei burghezo \u2013 democratice din Ungaria declar\u0103 independen\u0163a total\u0103 a Ungariei fa\u0163\u0103 de Austria \u015fi ruperea leg\u0103turilor cu Germania.<\/p>\n

Pe 24 octombrie\/11 noiembrie 1918 se semneaz\u0103 la Compi\u00e9gne armisti\u0163iul dintre Puterile Aliate \u015fi Germania, moment care marcheaz\u0103 \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Evenimentele se precipit\u0103 \u015fi pe plan intern: la 24 octombrie\/6 noiembrie 1918 are loc demisia guvernului Alexandru Marghiloman \u00eenlocuit cu guvernul condus de generalul Constantin Coand\u0103.<\/p>\n

La 27 octombrie\/9 noiembrie 1918 guvernul rom\u00e2n adreseaz\u0103 un ultimatum\u00a0 trupelor germane s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Pe 24 octombrie\/6 noiembrie 1918 armata Dun\u0103rii a generalului Berthelot \u00eencepe s\u0103 se concentreze pe Dun\u0103re, \u00eentre Ruse \u015fi \u015eistov.<\/p>\n

\u00cen noptea de 27 octombrie\/9 noiembrie 1918 \u2013 28 octombrie\/10 noiembrie 1918 deta\u015famente din regimentele franceze 146 \u015fi 210 tiraliori franceze trec bra\u0163ul cel mare al Dun\u0103rii \u015fi ocup\u0103 pozi\u0163ii \u00een ostrovul Ramadan.<\/p>\n

\"primulrazboilat11\"<\/a><\/p>\n

Trupele germane dotate cu mitraliere erau \u00een a\u015fteptare \u00een zona gr\u0103dinii Parc \u2013 Alei \u015fi\u00a0 au tras c\u00e2teva rafale de mitralier\u0103 trase de asupra P.C.A.\u2013 ului\u00a0 (\u015eantierul Naval), zon\u0103 \u00een care constatase c\u0103 se infiltraser\u0103 o parte din trupele franceze care, dup\u0103 ce au spart frontul de la Salonic din Grecia, au traversat Bulgaria \u015fi prin dreptul ora\u015fului Giurgiu au p\u0103truns \u00een zona portuar\u0103 a ora\u015fului Giurgiu.<\/p>\n

\"877008ec0cfb18111d27778ae0818c3fafe5237c\"<\/a><\/p>\n

Trupele de acoperire germane au \u00eencercat s\u0103 arunce \u00een aer podul de peste Canalul Sf\u00e2ntul Gheorghe pentru a \u00eempiedica intrarea trupelor franceze \u00een ora\u015f. Au reu\u015fit doar s\u0103 distrug\u0103 numai lemn\u0103ria, scheletul de fier al podului r\u0103m\u00e2n\u00e2nd intact.<\/p>\n

Infiltrarea unor deta\u015famente franceze dinspre Slobozia au pus cap\u0103t rezisten\u0163ei germane din zona gr\u0103dinii Parc \u2013 Alei.<\/p>\n

O lupt\u0103 scurt\u0103 a avut loc \u00een zona de nord a ora\u015fului cu ariergarda german\u0103, care la final a fost respins\u0103.<\/p>\n

Au c\u0103zut pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 trei solda\u0163i francezi care ulterior au fost condu\u015fi pe ultimul drum de \u00eentreaga popula\u0163ie a ora\u015fului.<\/p>\n

Atmosfera din ora\u015f la momentul eliber\u0103rii a fost entuziasmant\u0103: \u201egrupuri de copii de \u015fcoal\u0103 se reped atunci la vale \u015fi dau n\u0103val\u0103 \u00een liniile franceze \u00een strig\u0103te\u00a0 \u201eVive la France<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest sens edificatoare sunt \u015fi \u00eensemn\u0103rile lui Scarlat St\u0103ncescu<\/strong>: \u201e\u00eenc\u0103 de diminea\u0163\u0103 tinerii din ora\u015f \u00een frunte cu elevii de la liceul local s-au str\u00e2ns grupuri \u015fi s-au \u00eendreptat spre gr\u0103dina public\u0103. Din aceast\u0103 gr\u0103din\u0103 se putea vedea cu u\u015furin\u0163\u0103 orice mi\u015fcare pe \u015foseaua care ducea spre portul Ramadan. De abia spre sear\u0103 au ap\u0103rut pe aceast\u0103 \u015fosea patrule franceze, care explorau terenul \u015fi c\u0103utau cu mult\u0103 precau\u0163ie s\u0103 se apropie de ora\u015f. Grupuri de tineri nu au mai a\u015fteptat mult \u015fi s-au repezit spre podul din fier \u015fi au ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea trupelor franceze. Au fost momente de mare entuziasm … o parte din tinerii mai voinici au purtat pe bra\u0163e pe osta\u015fii francezi \u015fi \u00eempreun\u0103 cu primele trupe franceze \u015fi c\u00e2nt\u00e2nd Maseilleza, ne-am \u00eendreptat cu to\u0163i spre centrul ora\u015fului … \u00a0Popula\u0163ia ora\u015fului Giurgiu s-a str\u00e2ns \u00een num\u0103r impun\u0103tor \u00een pia\u0163a din centrul ora\u015fului \u015fi a s\u0103rb\u0103torit p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu, primele deta\u015famente ale armatei franceze intrate \u00een ora\u015f\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eS\u0103rb\u0103toarea<\/em>\u201d a continuat \u015fi a doua zi: \u201ea doua zi toat\u0103 popula\u0163ia din ora\u015f a p\u0103r\u0103sit ocupa\u0163iile obi\u015fnuite \u015fi s-a str\u00e2ns \u00een grupuri \u00een pia\u0163a din centrul ora\u015fului, unde a aclamat trupele franceze care sosiser\u0103 \u00een ora\u015f. \u00cen jurul c\u00e2rciumilor \u015fi restaurantelor din pia\u0163a ora\u015fului s-au format grupuri mari de locuitori care \u00een c\u00e2ntecul tarafelor de l\u0103utari jucau dansuri na\u0163ionale la care au luat parte \u015fi osta\u015fi din regimentele franceze\u201d<\/em>.<\/p>\n

Generalul Berthelot \u015fi-a instalat sediul comandamentului \u00een cl\u0103direa Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie a jude\u0163ului Vla\u015fca (actualul Palat al Copiilor din Giurgiu).<\/p>\n

Timp de mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni fanfara Regimentului 210 Infanterie (Tiraliori Francez\u0103) a delectat popula\u0163ia ora\u015fului, c\u00e2nt\u00e2nd \u00een chio\u015fcul de muzic\u0103 din gr\u0103dina public\u0103.<\/p>\n

\u00cenaintarea trupelor franceze nu s-a oprit la Giurgiu, ci a continuat p\u00e2n\u0103 la eliberarea \u015fi altor localit\u0103\u0163i din jude\u0163ul Vla\u015fca. La Cop\u0103ceni, pe Arge\u015f trupele franceze a trebuit s\u0103 se opreasc\u0103 deoarece germanii aruncaser\u0103 podul de peste Arge\u015f \u00een aer.<\/p>\n

De la Giurgiu generalul Bethelot a adresat un apel c\u0103tre popula\u0163ie: \u201dCeasul drept\u0103\u0163ii a sunat. Peste tot \u00eenvins, pe alocuri zdrobit, du\u015fmanul este peste tot \u00een risipire. A venit ceasul s\u0103 arde\u0163i peticul de h\u00e2rtie cu care vi s-a f\u0103cut sil\u0103 la Bucure\u015fti\u201d<\/em>.<\/p>\n

Pentru solda\u0163i a adresat un alt apel: \u201dLa arme! E strig\u0103tul patriei rom\u00e2ne pentru care a\u0163i suferit. E chemarea regelui vostru, care a jertfit totul pentru m\u0103rirea Rom\u00e2niei. E strig\u0103tul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, a sufletelor lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, lui \u015etefan cel Mare, lui Mihai Viteazul. E strig\u0103tul fiilor \u015fi fra\u0163ilor no\u015ftri, c\u0103zu\u0163i viteje\u015fte pe c\u00e2mpurile de b\u0103taie de la Oituz \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti … \u015ei m\u00e2ine ve\u0163i vedea steagul englezesc \u015fi tricolorul Fran\u0163ei plutind \u00een b\u0103taia izb\u00e2ndei \u015fi neat\u00e2rn\u0103rii, al\u0103turi de steagul nostru tricolor<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen memoria solda\u0163ilor francezi care au eliberat ora\u015ful Giurgiu \u015fi pentru a cimenta prietenia de arme rom\u00e2no \u2013 franceze la Giurgiu s-a ridicat \u00een gr\u0103dina Parc \u2013 Alei un monument pentru regimentul 210 Infanterie francez\u0103 (Tiraliori).<\/p>\n

Monumentul este un simbol la Giurgiu a prieteniei rom\u00e2no \u2013 franceze, prietenie pe care o consider\u0103m c\u0103 este \u015fi va fi nezdruncinat\u0103 \u00een timp de vicisitudinele vremii.<\/p>\n

Inscrip\u0163ia de pe monument ilustreaz\u0103 cele spuse mai sus: \u201dArm\u00e9e francaise de Danube 1918. A Giurgiu le 10 novembre, le 210 – a regiment d<\/em>\u2019 infanterie francaise franchit de vive force de Danube premier episode des operations men\u00e9es par les forces francaises et roumains qui aut expuls\u00e9 de Roumanie l\u2019ennemi comun<\/em>\u201d.<\/p>\n

Monumentul se compune dintr-un soclu de piatr\u0103, \u00een form\u0103 hexagonal\u0103 pe care sunt a\u015fezate trei pietre cubice, cu col\u0163urile rotunjite \u015fi cu o lungime de 0,9 m. Dou\u0103 din aceste cuburi sunt a\u015fezate la baz\u0103. Al treilea este a\u015fezat deasupra av\u00e2nd cioplit pe piatra de sus, Crucea de r\u0103zboi francez\u0103, cu dou\u0103 spade \u00eencruci\u015fate \u015fi dou\u0103 ramuri de laur. Pe cele dou\u0103 pietre de baz\u0103 este \u00eenscris\u0103 inscrip\u0163ia mai sus men\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

Material \u00eentocmit de<\/p>\n

Consilier superior Ion B\u0103lan<\/em><\/p>\n

Consilier Mihai Vr\u00eenceanu<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 1918 a<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-35105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}