{"id":35793,"date":"2016-12-05T11:00:04","date_gmt":"2016-12-05T09:00:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=35793"},"modified":"2016-12-05T11:00:04","modified_gmt":"2016-12-05T09:00:04","slug":"noi-vrem-sa-ne-unim-cu-tara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/noi-vrem-sa-ne-unim-cu-tara\/","title":{"rendered":"\u201eNOI VREM S\u0102 NE UNIM CU \u0162ARA\u201d"},"content":{"rendered":"

\"marea-uniree-de-la-1-decembrie-1918-alba-iulia\"<\/a>Ne propunem plec\u00e2nd de la documente de arhiv\u0103, presa timpului s\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva prim planuri ale actului de 1 Decembrie 1918 la Giurgiu<\/strong> sub genericul NOI VREM S\u0102 NE UNIM CU \u0162ARA<\/strong>, respectiv contribu\u0163ia unor dasc\u0103li de cele mai multe ori r\u0103ma\u015fi anonimi, ale unor importante personalit\u0103\u0163i politice locale, intelectuali giurgiuveni\/vl\u0103sceni etc., care \u015fi au adus mai mult sau mai pu\u0163in contribu\u0163ia lor, \u00a0la acest moment 1 Decembrie,\u00a0 act care peste timp, \u00a0simbolic pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 avea s\u0103 devin\u0103 ZI NA\u0162IONAL\u0102.<\/p>\n

R\u0103sfoind presa giurgiuvean\u0103\/vl\u0103scean\u0103 \u015fi documentele de arhiv\u0103 din perioada 1912 \u2013 1916 afl\u0103m starea de spirit a locuitorilor giurgiuveni\/vl\u0103sceni, g\u00eendurile \u015fi problemele lor, avem o imagine realist\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sentimentele popula\u0163iei \u015fi intelectualit\u0103\u0163ii giurgiuvene\/vl\u0103scene, a reprezenta\u0163ilor e\u015ficherului politic \u00een privin\u0163a dorin\u0163ei de re\u00eentregire na\u0163ional\u0103\/ de unire.<\/p>\n

\u201eInformatorul<\/strong>\u201d, ziar ap\u0103rut la Giurgiu \u00eentre anii 1912 \u2013 1913 \u201ef\u0103r\u0103 culoare politic\u0103<\/em>\u201d cum afirm\u0103 redactorii lui, \u00een numerele din 2 iunie \u015fi 19 august 1912 prezint\u0103 domnia lui Alex. Ioan Cuza<\/strong> o personalitate emblematic\u0103 a luptei pentru Unire, pentru Re\u00eentregire.<\/p>\n

\u00cen articolul din 2 iunie 1912 intitulat sugestiv \u201e\u201d\u00cenainte de Unire\u201d <\/strong>se men\u0163ioneaz\u0103\u201d Rom\u00e2nii fie c\u0103 sunt din Ardeal, fie din Bucovina, fie din Basarabia … sunt \u015fi trebuie s\u0103 fie rom\u00e2ni, egali cu acela\u015fi drepturi la stima \u015fi iubirea noastr\u0103 \u015fi a patriei comune Rom\u00e2nia. Altminteri cum vom putea dovedi c\u0103 suntem o na\u0163iune <\/em>?<\/em> De accea c\u00e2nd vedem un frate din Ardeal, noi cei de dincoace suntem datori a-l saluta cu deosebit\u0103 c\u0103ldur\u0103, c\u0103ci \u00een vremuri grele, de acolo ne-a venit lumina \u015fi recuno\u015ftin\u0163a<\/em>\u201d.<\/p>\n

Articole din anul 1914 sunt tot mai sugestive: pe 15 decembrie 1914 \u201e\u00cen zbor peste Carpa\u0163i<\/strong>\u201d, pe 1 iunie 1914 \u201eSoarta rom\u00e2nilor subjuga\u0163i<\/strong>\u201d; la 13 octombrie 1915 \u201e\u00centre du\u015fmani<\/strong>\u201d \u015fi \u201ePatria<\/strong>\u201d; la 31 martie 1916 \u201eMobilizarea poporului<\/strong>\u201d etc.<\/p>\n

\u201eFoaia \u0163\u0103ranului rom\u00e2n<\/strong>\u201d av\u00e2nd redac\u0163ia \u015fi administra\u0163ia \u00een comuna Letca Veche este un adev\u0103rat glas de sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen num\u0103rul din 1 februarie 1913 este publicat articolul \u201eDin faptele mari ale neamului \u2013 Unirea<\/strong>\u201d, articol semnat de Emanuel Cop\u0103ceanu<\/strong> \u00een care se arat\u0103: \u201eUnirea … este izvorul nesecat al tuturor bun\u0103t\u0103\u0163ilor ce azi putem avea<\/em>\u201d, se cere\u00a0 \u201es\u0103 facem din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 liber\u0103, un focar de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, un far luminator care s\u0103 insufle rom\u00e2nilor din toate \u0163\u0103rile m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103, n\u0103dejde \u015fi curaj \u00een lupta cu r\u00e2ndurile amenin\u0163\u0103toare ale vr\u0103jma\u015filor<\/em>\u201d despre rom\u00e2nii din Transilvania se aminte\u015fte c\u0103 \u201eo duc greu \u015fi fra\u0163ii no\u015ftri din Ardeal<\/em>…\u201d.<\/p>\n

Emo\u0163ionant este articolul \u201e\u00cen zbor peste Carpa\u0163i<\/strong>\u201d al lui Manea Popescu<\/strong> publicat \u00een decembrie 1914: \u201eE ora sf\u00e2nt\u0103 aceea de care ne apropiem noi rom\u00e2nii acum. E clipa a\u015fteptat\u0103 cu at\u00e2ta \u00eencordare de at\u00e2tea genera\u0163ii. E clipa pe care, printr-un efort extraordinar a prins-o Mihai Viteazul…ceea ce trebuie s\u0103 facem noi acum, e opera pentru care nenum\u0103tate min\u0163i \u015fi-au sleit vigoarea \u015fi \u015fi-au ales traiul zbuciumat…Avem \u00een fa\u0163\u0103 cl\u0103direa unui \u00eentreg trecut din care orice c\u0103r\u0103mid\u0103 e \u00eenchegat\u0103 \u015fi lipit\u0103 de celelalte cu s\u00e2ngele unei vie\u0163i scumpe nou\u0103, cl\u0103direa e terminat\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri, care nu ne-au l\u0103sat s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m dec\u00e2t acoperi\u015ful \u015fi desasupra biruin\u0163ei…To\u0163i a\u015fteapt\u0103\u015fi ochii tuturor sunt atra\u015fi de culmile b\u0103tr\u00e2ne ale Carpa\u0163ilor priteni. \u00cen mintea tuturor se brodeaz\u0103 \u00een liniiclare \u015fi luminoase trecerea Carpa\u0163ilor, \u00eent\u00e2lnirea cu fra\u0163ii ardeleni, spublebrarea inamicilor ce \u2013 ar c\u0103uta s\u0103 ne a\u0163in\u0103 calea \u015fi victoria final\u0103, care va \u00eensemna cea mai glorioas\u0103 pagin\u0103 \u00een istoria plin\u0103 de dureri a poporului rom\u00e2n<\/em>\u201d.<\/p>\n

Mobilizatoare sunt \u015fi articolele publicate \u00een \u201eSentinela<\/strong>\u201d av\u00e2nd redac\u0163ia la Cosme\u015fti \u015fi administra\u0163ia la Gratia.<\/p>\n

\u00cen articolul intitulat \u201eDe la rom\u00e2nii din Ardeal<\/strong>\u201d\u00a0 din 20 iulie 1914 se protesteaz\u0103 \u00eempotriva \u00eenfiiin\u0163\u0103rii unui vicariat \u201ecare s\u0103 mai rup\u0103 \u015fi aceste c\u00e2teva mii de credincio\u015fi rom\u00e2ni<\/em>\u201d, concluzia fiind c\u0103 \u201eau \u00eendurat multe fra\u0163ii no\u015ftri de peste mun\u0163i din partea ungurilor, o vor \u00eendura \u015fi pe aceasta<\/em>\u201d.<\/p>\n

Sugestiv pentru sentimentele popula\u0163iei din Regat sunt \u015fi \u00eensufle\u0163itoarele cuvinte din articolul \u201eS\u0103 lu\u0103m armele<\/strong>\u201d din 12 martie 1915, articol scris de \u00eenv\u0103t\u0103torul Voicu Georgescu<\/strong> din Mihai Bravul (\u00eenv\u0103\u0163\u0103torii giurgiuveni\/vl\u0103sceni fiind \u00een marea lor majoritate cei care au slujit cu pana \u015fi cu arma pentru visul Re\u00eentregirii Na\u0163ionale): \u201cDumnezeule s\u0103 \u00eent\u0103re\u015fti mai mult \u00eend\u00e2rjirea noastr\u0103, s\u0103 o\u0163ele\u015fti bra\u0163ul nostru de fier, s\u0103 aprinzi v\u0103paia\u2026 \u015fi dorul cumplit \u2026 s\u0103 faci zilele clipe, s\u0103 faci ceasurile \u00eenchipuiri, s\u0103 \u015ftergi din fa\u0163a noastr\u0103; r\u00e2urile, dealurile, mun\u0163ii, pr\u0103p\u0103stiile, s\u0103 zbur\u0103m la fra\u0163ii no\u015ftri \u015fi c\u00e2t mai f\u0103r\u0103 z\u0103bav\u0103 \u00een c\u00eempul cel sf\u00e2nt \u015fi mare al libert\u0103\u0163ii\u201d.<\/em><\/p>\n

Ion M. Popescu \u015fi el \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u00een articolul intitulat \u201cUni\u0163i \u00een cuget \u015fi sim\u0163iri<\/strong>\u201d din data de 28 noiembrie 1914 avea s\u0103 sintetizeze sentimente popula\u0163iei rom\u00eene\u015fti din zona Giurgiu\/Vla\u015fca: \u201cIdealul nostru na\u0163ional e cu mult mai mare, e mai nobil \u015fi mai sf\u00eent. El e Re\u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u015ecoala prin activitatea cadrelor didactice \u0163ine mereu treaz\u0103 sentimentele rom\u00e2nismului.<\/p>\n

Pe 2 februarie 1913 \u015ecoala din M\u00e2r\u015fa organiza o serbare \u015fcolar\u0103 av\u00e2nd drept scop: \u201cdragostea cea mai ne\u0163\u0103rmurit\u0103 spre a veni \u00een ajutorul Flotei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne pentru care \u00eentreaga \u0163ar\u0103 se sili\u015fte a m\u0103ri fondul<\/em>\u201d.<\/p>\n

La 17 februarie 1913 \u015ecoala din Br\u0103ni\u015ftari organiza \u015fi ea o serbare cu scopul \u201cde a face ca aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 \u015f\u0103 \u2013 \u015fi poat\u0103 procra accesoriile necesare, ca stfel s\u0103 poat\u0103 fi un adev\u0103rat factor de lumin\u0103<\/em>\u201d. Cu acest prilej au fost prezentate c\u00e2ntece \u015fcolare, \u201cexerci\u0163ii corporale<\/em>\u201d, recit\u0103ri de poezii patriotice \u015fi a fost \u0163inut\u0103 o conferin\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103 des pre domnia lui Mihai Viteazul.<\/p>\n

\u015ecoala din Mih\u0103ile\u015fti organiza \u015fi ea pe 4 ianuarie 1914 o serbare un adev\u0103rat program patriotic care cuprindea prinre altele:\u201dPe al nostru steag\u201d; De\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d; \u201cOsta\u015ful lui Vlad \u0162epe\u015f\u201d; \u201c\u0162ara Rom\u00e2nului<\/em>\u201d etc.<\/p>\n

Al\u0103turi de cadrele didactice ale \u015ecolii din Comana la serbarea organizat\u0103 \u00een cinstea zilei de 24 ianuarie 1914<\/strong> a participat \u015fi Cercul Studen\u0163esc Vl\u0103scean<\/strong> condus de Dumitru M. Mu\u015f\u0103\u0163eanu<\/strong>. Scopul manifest\u0103rii a fost: \u201cs\u0103 comeroreze ziua de 24 ianuarie \u00eentr-un mod str\u0103lucit, ce se cuvine unei serb\u0103ri at\u00eet de importante<\/em>\u201d.<\/p>\n

Pe 27 decembrie 1914 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii de la \u015ecolile din Scurtu Mare, Scurtu \u015fi Talpa Po\u015fta organizau o serbare cu dorin\u0163a de a contribui c\u00e2t mai mult la \u201cridicarea moral\u0103<\/em>\u201d a s\u0103tenilor, iar pe alt\u0103 parte \u201cde a ne achita cea mai sf\u00e2nt\u0103 \u00eendatorire a fiec\u0103rui rom\u00e2n \u00een timpurile de af\u0163\u0103, aceea de a contribui la \u00eendulcirea traiului celor ce vor r\u0103m\u00e2ne acas\u0103, atunci c\u00e2nd noi vom fi la datorie<\/em>\u201d (premoni\u0163ie care avea s\u0103 se adevereasc\u0103 c\u00e2t de cur\u00e2nd).<\/p>\n

La serbarea \u015fcolar\u0103 din 3 ianuarie 1915 organizat\u0103 \u00een localul \u015fcolii din Ghimpa\u0163i, al\u0103turi de cadrele didactice din comun\u0103 a participat \u015fi filala Ghimpa\u0163i a Societ\u0103\u0163ii de Cruce Ro\u015fie.<\/p>\n

Anul 1916 avea s\u0103 duc\u0103 la o radicalizare a sentimentelor na\u0163ionale.<\/p>\n

La serbarea \u015fcolar\u0103 organizat\u0103 la Roata \u00een data de 11 aprilie 1916, serbare la care al\u0103turi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi elevi au participat \u015fi notabilit\u0103\u0163ile comunei, scopul a fost clar precizat; \u201cdin beneficiul rezultat vom ajuta la toamna viitoare pe copii s\u0103raci ce urmeaz\u0103\u00a0 la aceast\u0103 \u015fcoal\u0103. Dac\u0103 se va \u00eent\u00eempla vreo campanie. Se va da preferin\u0163\u0103 copiilor celor c\u0103zu\u0163i \u00een lupt\u0103<\/strong>. Iar de nu va fi, se va ajuta copii celor concentra\u0163i \u015fi numai dup\u0103 aceea se va avea \u00een vedere \u015fi ceilal\u0163i copii<\/em>\u201d.<\/p>\n

Programul prezentat a fost \u00een ton cu \u201csentimentele din epoc\u0103<\/em>\u201d \u015fi a cuprins dou\u0103 piese de teatru : \u201cDacia<\/strong>\u201d \u015fi \u201cUnde duce lenea<\/strong>\u201d, consider\u00e2ndu-se c\u0103 ambele piese sunt instructive \u201ccea dint\u00e2i este \u015fi patriotic\u0103, tinz\u00e2nd la unirea rom\u00e2nilor din vechea Dacie<\/em><\/strong>\u201d.<\/p>\n

Ceea ce avea s\u0103 \u00eensemne contribu\u0163ia efectiv\u0103 de s\u00e2nge pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 din C\u00e2mpia Vl\u0103scean\u0103, la Oituz, M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti am prezentat-o alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

Luna noiembrie 1918 a \u00eensemnat \u015fi reintensificare a campaniei \u00een favoarea Unirii.<\/p>\n

Preo\u0163ii \u015fi cadrele dicactice giurgiuvene\/vl\u0103scene fac propagand\u0103 \u00een favoarea Unirii: \u201cse va \u0163ine un Te-Deum \u00een toate bisericele comunelor urbane \u015fi rurale\u2026se vor \u0163ine cuv\u00e2nt\u0103ri pentru a t\u0103lm\u0103ci manifestul Regal publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 176 din 28 octombrie 1918. Trebuie s\u0103 se explice locuitorilor \u0103n ce consta \u00eentregirea neamului, c\u0103 dup\u0103 Basarabia, vin ast\u0103zi fra\u0163ii no\u015ftri subjuga\u0163i din Bucovina \u015fi Transilvania s\u0103 cear\u0103 Unirea cu noi<\/em>\u201d.<\/p>\n

Se mai ar\u0103ta c\u0103 \u201codat\u0103 cu mobilizarea Rom\u00e2niei, tratatul de pace de la Bucure\u015fti este desfiin\u0163at \u015fi odat\u0103 cu el toate legile de umilin\u0163\u0103 legate de el<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u201cAsocia\u0163ia Profesorilor Universitari<\/strong>\u201d adresa un apel vibrant c\u0103tre cadrele didactice vl\u0103scene: \u201cast\u0103zi c\u00e2nd suntem \u00een preajma Unirii Na\u015fionale a Rom\u00e2nilor de pretutindeni, Asocia\u0163ia Profesorilor Universitari\u2026 se adreseaz\u0103 d-voatr\u0103, membri ai corpului didactic d toate gradele, cu invitarea ca ideile cuprinse \u00een acest apel s\u0103 le r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een cercuri mai largi, astfel ca to\u0163i cei care vin \u00een atingere cu \u015fcoala s\u0103 aib\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 deplin\u0103 a drept\u0103\u0163ii cauzei noastre \u015fi a neap\u0103ratei Uniri \u00een cugete, sub flamura ce reprezint\u0103 idealul nostru na\u0163ional<\/em>\u201d.<\/p>\n

Apelul se \u00eencheia cu vibrantele cuvinte:\u201ds\u0103 p\u0103\u015fim cu \u00eencredere la \u00eenf\u0103ptuiea unit\u0103\u0163ii noatre na\u0163ionale, singura chez\u0103\u015fie a vie\u0163ii Neamului Rom\u00e2n \u015fi s\u0103 strig\u0103m \u00eentr-un glas: Tr\u0103iasc\u0103 Unirea Rom\u00e2nilor de pretutindeni. Tr\u0103iasc\u0103 Dinastia Rom\u00e2n\u0103. Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia Mare<\/em>\u201d.<\/p>\n

Giurgiu \u2013<\/strong> 1 Decembrie 1918<\/strong> esteo \u00a0zi rece de iarn\u0103 la Giurgiu un grup de circa 300 de persoane, intelectuali de marc\u0103 ai ora\u015fului Giurgiu, solda\u0163i \u015fi ofi\u0163eri proasp\u0103t re\u00eentor\u015fi de pe front, popula\u0163ie se adun\u0103 \u00een fa\u0163a Cazinoului din gr\u0103dina Parc \u2013 Alei \u015fi s\u0103rb\u0103toresc ziua de 1 Decembrie la Giurgiu, este o atmosfer\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 dar sobr\u0103. Ora\u015ful se bucur\u0103 al\u0103turi de locuitorii lui de evenimentele \u00een derulare dar s\u0103rb\u0103toarea este umbrit\u0103 de greut\u0103\u0163ile \u015fi urm\u0103rile r\u0103zboiului la Giurgiu. Nu cu mult \u00eenainte popula\u0163ia \u00eent\u00e2mpinase trupele franceze eliberatoare.<\/p>\n

\"658x0_5jos\"<\/a><\/p>\n

Este un prim plan la actului de la 1 Decembrie<\/strong>.<\/p>\n

Nicolae Droc Barcian<\/strong>, transilv\u0103nean la origine din R\u0103\u015finarii Sibiului, profesor la Gimnaziul \u201eIoan Maiorescu\u201d, stabilit la Giurgiu \u015fi mentor pe plan local al luptei pentru unitate na\u0163ional\u0103 se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 zi istoric\u0103 la Alba Iulia<\/strong>.<\/p>\n

Iat\u0103 ce scrie el : \u201ede\u015fi \u00eemplinisem v\u00eersta de 72 de ani, socoteam c\u0103 este de datoria mea ca fiu al Ardealului \u015fi combatant pentru libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, s\u0103 iau parte la marea adunare de la 1 Decembrie 1918. Astfel, dup\u0103 cinci decenii de c\u00e2nd m\u0103 stabilisem \u00een \u0163ar\u0103,\u00a0 la Giurgiu, aveam s\u0103 rev\u0103d p\u0103m\u00e2ntul scump al Transilvaniei \u015fi locurile natale de la R\u0103\u015finari. Ajuns la Alba Iulia, \u00een diminea\u0163a zilei de 1 Decembrie, am v\u0103zut o mare nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de oameni. Dup\u0103 portul s\u0103rb\u0103toresc i-am recunoscut pe mo\u0163i \u2013 urma\u015fii lui Avram Iancu, pe str\u0103nepo\u0163ii lui Simion B\u0103rnu\u0163iu, pe s\u0103tm\u0103renii vajnicului dr. Vasile Lucaciu. Urm\u00e2nd mul\u0163ime delega\u0163ilor, pa\u015fii m-au condus pe c\u00eempul lui Horea unde, spre mare \u2013mi bucurie am \u00eent\u00eelnit grupul de sibieni, \u00eentre care se aflau c\u0103pitanul Nicolae Ciucianu \u015fi Erma Danciu, cons\u0103teni \u015fi tovar\u0103\u015fi de arme \u00een r\u0103zboiul pentru independen\u0163\u0103 de la 1877 \u2013 1878.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2teva ceasuri de a\u015fteptare, \u00eentr \u2013o\u00a0 atmosfer\u0103 de fierbinte manifestare a dorin\u0163ei de \u00eemplinire a idealului na\u0163ional, \u00een mijlocul nostru au venit delega\u0163ii Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale. Cu deosebit\u0103 satisfac\u0163ie am ascultat cuv\u00e2ntul celor de la tribun\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2rile adoptate de forul oficial, contopindu \u2013 m\u0103 cu cei peste 100000 de rom\u00eeni ardeleni, cu nesf\u0103r\u015fitele urale \u015fi lacrimi de bucurie cu care s\u2013a primit hot\u0103r\u00e2rea privind Unirea Transilvaniei cu patria mam\u0103. Ca urmare, purt\u00e2nd discu\u0163ii, acolo pe C\u00eempul lui Horea<\/strong> \u2013 mi \u2013 am zis: iat\u0103 idealul na\u0163ional \u00eenf\u0103ptuit. De acum suntem liberi \u015fi \u00eentruni\u0163i to\u0163i fra\u0163ii \u00eentr.un sungur stat\u201d. <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Este al doilea prim plan al actului de la 1 Decembrie<\/strong>.<\/p>\n

Nicolae B\u0103l\u0103nescu cel care scria \u00een 1913 \u201eniciodat\u0103 mai mult ca acum, nu e mai ad\u00e2nc sim\u0163it\u0103 nevoia de\u015ftept\u0103rii entuziasmului \u015fi a con\u015ftin\u0163ei na\u0163ionale…Orice ne\u00een\u0163elegere trebuie s\u0103 dispar\u0103 \u00eentre fra\u0163i, atunci c\u00e2nd nu mai avem dec\u00e2t un pas de f\u0103cut…Sunt momente \u00een via\u0163\u0103 poporului nostru c\u00e2nd manifest\u0103ri \u00een care s\u0103 se vad\u0103 puterea militar\u0103 a neamului nostru sunt bine venite<\/em><\/strong>\u201d, a fost printre cei desemna\u0163i, \u00een decembrie 1919<\/strong>, s\u0103 r\u0103spund\u0103 la mesajul adresat Parlamentului Rom\u00e2niei Mari de c\u0103tre regele Ferdinand I (a fost din c\u00e2te \u015ftim noi singurul giurgiuvean care a avut aceast\u0103 onoare)<\/strong>, discursul rostit \u2013 \u00een ziua de 26 decembrie 1919<\/strong>, fiind o dovad\u0103 concludent\u0103 a crezului s\u0103u politic, al \u00eencrederii sale nestr\u0103mutate \u00een juste\u0163ea actului de la 1 Decembrie 1918 ca rezultat al luptei permanente a rom\u00e2nilor pentru unitate \u015fi independen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103<\/strong>, con\u015ftient \u00eens\u0103 \u015fi asupra pericolelor reale care planau asupra t\u00e2n\u0103rului stat:Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

R\u0103spunsul s\u0103u la mesajul tronului se poate \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een trei p\u0103r\u0163i bine distincte<\/strong>, prima<\/strong> parte \u00eencep\u00e2nd cu un elogiu adus Regelui \u201eFerdinand al tuturor Rom\u00e2nilor\u201d<\/em>, Reginei\u00a0 <\/em>care \u201e..,a \u015ftiut s\u0103 treac\u0103 peste propriile-i dureri cauzate de moartea prin\u0163ului Mircea\u2026\u201d<\/em> \u00een condi\u0163iile tragice ale toamnei anului 1916, armatei rom\u00e2ne ca \u015fi-a dat jertfa suprem\u0103 \u201e\u2026 \u00een ceasul cel mare c\u00e2nd via\u0163a at\u00e2rna de o clip\u0103\u2026\u201d<\/em> \u015fi lui Dumnezeu ajut\u0103tor \u015fi \u00eendrept\u0103tor al neamului, motiv pentru care solicita construirea unei m\u0103re\u0163e catedrale \u00een Bucure\u015fti, capitala Rom\u00e2niei Mari, deoarece este necesar \u201e\u2026s\u0103 nu uit\u0103m firul datinilor str\u0103mo\u015fe\u015fti\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuarea primei p\u0103r\u0163i a expunerii sale face o prezentare a trecutului de lupt\u0103 pentru unitate na\u0163ional\u0103 concluzion\u00e2nd: \u201estr\u0103mo\u015fii no\u015ftri au \u00eentrev\u0103zut de mult idealul neamului, genera\u0163iuni nenum\u0103rate au primit cultiv\u00e2ndu-l, iar genera\u0163iunii noastre i-au revenit sarcina \u015fi onoarea de a-l \u00eenf\u0103ptui\u201d.<\/em><\/p>\n

Primul pas spre unire este apreciat a fi punerea temeliei Scolii Ardelene, \u00een 1754, la Blaj, loc unde \u201e\u2026 a ars necontenit focul sacru al neamului, adus din cetatea etern\u0103\u201d<\/em>, cu referiri directe la activitatea pur-rom\u00e2neasc\u0103 a lui Inochentie Micu, Gheorghe \u015eincai, Petru Maior, \u015fi Gheorghe Laz\u0103r. Oprindu-se la genera\u0163ia revolu\u0163iei de la 1848 \u2013 1849, men\u0163ioneaz\u0103 rolul Gole\u015ftilor, Br\u0103tienilor, al revolu\u0163ionarilor moldoveni \u015fi ardeleni, acord\u00e2nd un spa\u0163iu \u00a0larg lui Nicolae B\u0103lcescu \u201e\u2026 al c\u0103rui trup doarme \u015fi acum \u00een groparul s\u0103r\u0103cimei din Palermo\u201d<\/em>, prin prezentarea pe care i-a f\u0103cut-o lui Mihai Kog\u0103lniceanu cu prilejul deschiderii cursurilor la Academia Mih\u0103ilean\u0103: \u201eSufletu-mi te sl\u0103ve\u015fte, \u00eenzecit\u0103 libertatea \u015fi, de\u015fi oamenii s\u00e2ngiurilor au \u00eenvelit cu maram\u0103 neagr\u0103 dulce fa\u0163a lor, crede c\u0103 va veni ziua fericit\u0103, ziua izb\u00e2ndirii, c\u00e2nd omenirea \u00eentreag\u0103 se va r\u0103scula spre a sf\u00e2\u015fia acest v\u0103l \u015fi du\u015fmanii r\u0103i se vor \u00eempietri la vederea soarelui t\u0103u de lumin\u0103; atunci nu va mai fi nici un om rob, nici na\u0163iune roab\u0103, nici om st\u0103p\u00e2n pe altul, nici popor st\u0103p\u00e2n pe altul, ci domnirea drept\u0103\u0163ii \u015fi fr\u0103\u0163iei\u201d.<\/em><\/p>\n

Continu\u00e2nd prezentarea ideii ini\u0163iale men\u0163ioneaz\u0103 pe Bolintineanu, pe Eminescu \u201ecare a c\u00e2ntat durerea noastr\u0103 de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa\u201d<\/em>, pe Spiru Haret \u201ecare a chemat cel dint\u00e2i, cu glas puternic, \u0163\u0103r\u0103nimea la via\u0163\u0103 nou\u0103\u201d<\/em>, \u015fi al c\u0103rui discipol a fost \u00een lumea satului \u201eunde \u00eent\u00e2i am fost primit cu dragoste, iar \u00een urm\u0103 cu \u00eencredere\u201d<\/em>; se opre\u015fte asupra rolului jucat de Constantin Exarcu care, atunci c\u00e2nd a ini\u0163iat construirea Ateneului, spusese: \u201eVom cl\u0103di sacra incint\u0103, \u00een care odat\u0103 se vor aduna trimi\u015fii neamului\u201d<\/em>, fenomen realizat \u00een urma anului 1918.<\/p>\n

Dup\u0103 ce face prezentarea perioadei idealiste a luptei pentru unitate na\u0163ional\u0103, N. B\u0103l\u0103nescu se opre\u015fte asupra perioadei pozitive, practice, care a permis realizarea acestui ideal prin scoaterea \u00een eviden\u0163\u0103 a oportunit\u0103\u0163ii pentru alia\u0163i a interven\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een primul r\u0103zboi mondial, expresia \u201eora mai piu\u201d din 1848 fiind \u00een august 1916 prezint\u0103 sub forma \u201eacum ori niciodat\u0103\u201d. Acest r\u0103zboi este pentru rom\u00e2ni un r\u0103zboi drept, deoarece \u201eNimeni nu poate zice c\u0103 r\u0103zboiul nostru n-a fost f\u0103cut \u00een comun acord, de popor, de Rege cu \u00eentreaga dinastie, care am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne jertfim pentru \u00eendeplinirea idealului na\u0163ional\u201d, concluzion\u00e2nd \u2013 \u00een acest sens: \u201eGenera\u0163ia noastr\u0103 este concentra\u0163iunea energiei seculare pentru \u00eentregirea neamului\u201d.<\/em><\/p>\n

Un capitol aparte al celei de a doua p\u0103r\u0163i<\/strong> a expunerii sale o constituie tratatele de pace \u00eencheiate \u00een 1919, el aduc\u00e2nd grave acuza\u0163ii alia\u0163ilor Rom\u00e2niei pentru nerespectarea tratatului pe care \u00eel \u00eencheiaser\u0103 cu \u0163ara noastr\u0103, nerespectare \u00een urma c\u0103reia o parte din Banat r\u0103m\u00e2nea \u00een afara grani\u0163elor, considerate de el fire\u015fti.<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 justifice acest aspect men\u0163ioneaz\u0103: \u201e Politica d-lui Br\u0103tianu a stat nestr\u0103mutat\u0103 pe baza tratatului. Tratatul este un titlu de drept interna\u0163ional european, \u015fi s\u0103 avem credin\u0163a c\u0103 tot a\u015fa va r\u0103m\u00e2ne. Va veni o vreme c\u00e2nd rolul precump\u0103nitor\u00a0 al Americii \u00een Europa va \u00eenceta \u015fi atunci sper\u0103m c\u0103 Statele europene, semnatare ale tratatului\u00a0 \u00eel vor re\u00eenvia\u201d; tot justificativ \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice semnarea tratatului cu Puterile Centrale, semn\u0103tura acesteia fiind determinat\u0103 de \u201e\u2026politica de constr\u00e2ngere\u201d<\/em> , meritul lui Marghiloman fiind acela \u201e\u2026 c\u0103 a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een putin\u0163\u0103 ca acel tratat s\u0103 nu fie ratificat\u201d<\/em>, de c\u0103tre Rege.<\/p>\n

\u00a0\u00cen fa\u0163a tratatului din 1919 el propune Camerei urm\u0103toarea solu\u0163ie: \u201e Noi suspend\u0103m hot\u0103r\u00e2rea noastr\u0103 \u015fi numai c\u00e2nd ni s-ar dovedi c\u0103 \u00een momentele acestea \u0163ara se g\u0103se\u015fte \u00een primejdie, fie intern\u0103, fie extern\u0103, dar \u00een primejdie iminent\u0103, atunci vom avea de spus cuv\u00e2ntul nostru. Si chiar atunci nu vom \u00eenceta, c\u00e2nd tratatul va fi ratificat s\u0103 spunem acelei mari puteri care are de reprezentat mai mult interese economice \u00een Europa c\u0103 dreptul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor nu este o inven\u0163iune cu brevet american\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen finalul celei de a doua p\u0103r\u0163i<\/strong> a expunerii sale face o ampl\u0103 prezentare a rolului pe care l-a jucat Fran\u0163a \u00een sprijinirea afirm\u0103rii idealului nostru na\u0163ional, manifest\u00e2ndu-\u015fi speran\u0163a c\u0103 \u201e\u2026 va veni un moment c\u00e2nd Fran\u0163a, sora noastr\u0103, va de\u015ftepta aten\u0163iunea celor \u00een drept, aten\u0163iunea popoarelor \u015fi le va spune c\u0103 o mare nedreptate contra unui act scris, contra unui tratat s-a f\u0103cut, nu de bun\u0103 voie ci prin sil\u0103, c\u0103 trebuie \u00eendreptat\u0103 eroarea \u015fi a se da dreptate cui i se cuvine\u201d.<\/em><\/p>\n

Partea a treia<\/strong> \u015fi ultima o dedic\u0103 m\u0103surilor ce trebuie luate \u00een vederea consolid\u0103rii Rom\u00e2niei Mari, astfel \u00eenc\u00e2t \u201e\u2026 ni se deslu\u015fesc \u00een vremea \u00een care tr\u0103im, energii nobile, cu preg\u0103tire complet\u0103, pentru solu\u0163ionarea chestiunilor celor mai grele\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

Pentru ca toate acestea s\u0103 se poat\u0103 realiza, N. B\u0103l\u0103nescu este adeptul cre\u015fterii rolului Parlamentului \u201e\u2026 admir adev\u0103ratul control parlamentar, asupra guvernului\u201d situa\u0163ie \u00een care \u00eentr-un stat democratic \u201e\u2026 ca al nostru, este sigur c\u0103 \u015fi guvernele g\u00e2ndesc astfel, \u015ftiu c\u0103 este o oper\u0103 de \u00eendeplinit ca guvern, ca platform\u0103 general\u0103, dar s\u0103 se fereasc\u0103 vreun ministru s\u0103 ias\u0103 din cadrul \u00eens\u0103rcin\u0103rii sale, c\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 diminea\u0163a venind la Parlament, seara s\u0103 mai ias\u0103 cu aceea\u015fi calitate\u201d.<\/em><\/p>\n

Referindu-se la partidele politice existente \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 1919, \u015fi analiz\u00e2nd situa\u0163ia Partidului Na\u0163ional Liberal, din care f\u0103cea parte de 31 de ani, arat\u0103 c\u0103 acesta trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u201e\u2026 la regenerarea \u015fi democratizarea \u2026\u201d <\/em>sa, aplauzele prelungite ale s\u0103lii determin\u00e2ndu-l pe Nicolae Iorga, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor, s\u0103 men\u0163ioneze: \u201eAplauzele d-lor, demonstreaz\u0103 c\u0103 au \u00eenceput \u201e <\/em>(s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 n.ns.)\u201d.<\/p>\n

Adept al Rom\u00e2niei Mari, al consolid\u0103rii \u00eentregirii noastre na\u0163ionale \u201e\u2026prin unirea sufleteasc\u0103 politic\u0103\u201d Nicolae B\u0103l\u0103nescu\u00a0 este \u00eempotriva partidelor pe provincii deoarece, \u201e\u2026 partidele de provincii perpetueaz\u0103 separatismul. Ne trebuiesc organisme \u00eentregi \u00eentemeiate pe programe de idei cari s\u0103 ne \u00eentind\u0103 de la o margine p\u00e2n\u0103 la cealalt\u0103 a Rom\u00e2niei Mari\u201d. Aceast\u0103 unire politic\u0103 sufleteasc\u0103 o vede realizabil\u0103 \u015fi prin \u201e\u2026 concilia\u0163iunea intereselor tuturor, \u015fi a partidelor \u015fi claselor sociale \u2026\u201d,<\/em> concilia\u0163iune cu at\u00e2t mai necesar\u0103 cu c\u00e2t \u201e\u0163ara trece prin momente deosebit de grele\u201d; pentru acest lucru guvernul trebuia s\u0103 cugete la \u00eendeplinirea n\u0103zuin\u0163elor tuturor \u201e\u2026 ca s\u0103 asigure lini\u015ftea \u015fi ordinea \u00een Stat\u201d, sarcini revenind \u00een acest domeniu \u015fi sociali\u015ftilor prezen\u0163i \u00een Parlament: \u201eNu \u00eengreuna\u0163i situa\u0163iunea momentului, c\u0103uta\u0163i s\u0103 solu\u0163ion\u0103m aceast\u0103 chestiune \u00een acord cu to\u0163ii, sunt prea mari primejdiile momentului\u2026\u201d,<\/em> apel adresat at\u00e2t muncitorilor c\u00e2t \u015fi celorlalte clase \u015fi categorii sociale reprezentante \u00een organul legislativ al Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

Finalul interven\u0163iei sale cuprinde o \u00eencercare de a jalona problemele de politic\u0103 intern\u0103 prin prezentarea rolului Ligii Na\u0163iunilor, dar \u015fi a pericolului unui nou r\u0103zboi, deoarece \u201e\u2026istoria \u00eenregistreaz\u0103 adesea \u00eens\u0103 c\u0103 popoarele \u00eenvinse cuget\u0103 necontenit la r\u0103zbunarea \u015fi la reluarea a celor ce cred c\u0103 este nedrept pierdut. Mult\u0103 vreme \u00eenc\u0103 lumea se va zgudui pentru drepturile bine sau r\u0103u \u00een\u0163elese\u201d.<\/em><\/p>\n

N. B\u0103l\u0103nescu \u00ee\u015fi \u00eencheie discursul ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 fim respecta\u0163i, cu demnitate \u015fi onoare, ca stat suveran, liber \u015fi independent. \u201eSuntem un popor muncitor, popor care nu putem aduce dec\u00e2t folos, prin firea noastr\u0103 onest\u0103, prin firea noastr\u0103 apropiat\u0103 de alte neamuri \u015fi nedoritor de tulbur\u0103ri. S-a tulburat lumea \u00eentreag\u0103 \u00een jurul nostru numai noi st\u0103m lini\u015fti\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n

Nicolae B\u0103l\u0103nescu reprezint\u0103 un al treilea prim plan al actului de 1 Decembrie 1918 la Giurgiu, <\/strong>respectiv contribu\u0163ia oamenilor integri din punct de vedere politic la nevoile neamului.<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Material \u00eentocmit de Consilier superior Ion B\u0103lan,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Biroul Jude\u0163ean Giurgiu al Arhivelor Na\u0163ionale<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ne propunem plec\u00e2nd de la<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-35793","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35793","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=35793"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/35793\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=35793"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=35793"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=35793"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}