{"id":3973,"date":"2013-04-01T08:35:36","date_gmt":"2013-04-01T05:35:36","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=3973"},"modified":"2013-04-01T08:50:52","modified_gmt":"2013-04-01T05:50:52","slug":"frumos-curcubeu-deschide-luna-aprilie-la-giurgiu-ce-cred-popoarele-lumii-despre-acest-fenomen-vezi-aici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/frumos-curcubeu-deschide-luna-aprilie-la-giurgiu-ce-cred-popoarele-lumii-despre-acest-fenomen-vezi-aici\/","title":{"rendered":"Un frumos curcubeu deschide luna aprilie, la Giurgiu! Ce cred popoarele lumii despre acest fenomen VEZI AICI"},"content":{"rendered":"

\"Curcubeu<\/a><\/p>\n

Nu este trucaj, fiind 1 aprilie s\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 este o p\u0103c\u0103leal\u0103. Dup\u0103 ce a plouat azi noapte, \u00een aceast\u0103 diminea\u0163\u0103 giurgiuvenii au putut s\u0103 vad\u0103 un curcubeu dublu.<\/p>\n

Ce cred popoarele lumii despre curcubeu<\/b><\/p>\n

\"CURCUBEU<\/a><\/p>\n

\"CURCUBEU<\/a><\/p>\n

\u2022\u00a0 Inca\u015fii credeau despre curcubeu ca era un dar de la Zeul Soare<\/p>\n

\u2022\u00a0 Arabii vedeau curcubeul ca pe o tapi\u0163erie cereasc\u0103 \u0163esut\u0103 de v\u00e2ntul ce b\u0103tea dinspre sud<\/p>\n

\u2022\u00a0 At\u00e2t \u00een\u0163elep\u0163ii Norse c\u00e2t \u015fi cei din tribul Navajo spuneau ca arcul multicolor ce se forma pe cer era un pod \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

\u2022\u00a0 Potrivit unei credin\u0163e populare poloneze \u00eengerii l\u0103sau aur la capetele curcubeului, dar numai un om gol pusca il putea g\u0103si<\/p>\n

\u2022\u00a0 O legend\u0103 kenyan\u0103 spune c\u0103 Dumnezeu a creat dou\u0103 curcubee, unul b\u0103rbat \u015fi cel\u0103lalt femeie, ambele trebuiind s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru a opri ploaia<\/p>\n

\u2022\u00a0 Asemeni zicalei marin\u0103re\u015fti care spune ca atunci c\u00e2nd cerul nop\u0163ii este rosu,vremea va fi frumoasa a doua zi, acela\u015fi lucru preveste\u015fte \u015fi curcubeul ce apare \u00een timpul nop\u0163ii<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen Vechiul Testament, Dumnezeu \u00eei arata lui Noe un curcubeu ca semn de \u00eendurare pentru omenire, dup\u0103 Potop.<\/p>\n

\u2022\u00a0 poveste malyezian\u0103 spune c\u0103 un curcubeu marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul unei perioade cu ploi toren\u0163iale sau una \u00een care s-au petrecut mari nenorociri.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Indienii Mojave din Arizona considerau curcubeul o succesiune de practici magice de care Creatorul avea nevoie pentru a face ca ploaia s\u0103 se opreasc\u0103. Dar pentru a pune cap\u0103t unei furtuni violente era nevoie de \u00eentreaga palet\u0103 de culori.<\/p>\n

\u2022\u00a0 In mitologia african\u0103 se crede despre curcube ca este un \u015farpe uria\u015f ce iese la p\u0103scut dup\u0103 ploaie, \u015fi care va devora pe nefericitul pe care \u00eel va \u00eent\u00e2lni \u00een cale<\/p>\n

\u2022\u00a0 Indienii Shoshoni cred c\u0103 bolta cereasc\u0103 este o cupol\u0103 de ghea\u0163\u0103 de care curcubeul, care este un \u015farpe gigantic, \u00ee\u015fi freac\u0103 spinarea, iar particulele de ghea\u0163\u0103 ce se desprind de e cupol\u0103 \u00een acest timp, vor reveni \u00eenapoi pe p\u0103m\u00e2nt, iarna sub form\u0103 de z\u0103pad\u0103, iar vara sub form\u0103 de ploaie.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Pentru finlandezi \u015fi laponi curcubeul era secera sau arcul zeului Tunetului, un iscusit arca\u015f a c\u0103rui s\u0103geat\u0103 era fulgerul<\/p>\n

\u2022\u00a0 In Asia Central\u0103 \u015fi de nord se spune despre curcubeu c\u0103 este o c\u0103mil\u0103 care poart\u0103 pe spate trei oameni, primul bate la tob\u0103, \u015fi este tunetul, al doilea flutur\u0103 o e\u015farf\u0103, fulgerul iar cel de-al teilea trage c\u0103p\u0103strul f\u0103c\u00e2nd astfel ca apa (ploaia), s\u0103 curg\u0103 din gura c\u0103milei.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Indienii Picior Negru denumes curcubeul p\u0103l\u0103ria ploiii, undi\u0163a b\u0103tr\u00e2nului sau lasso-ul<\/p>\n

\u2022\u00a0 Exist\u0103 un mit germanic \u00een care curcubeul este vasul \u00een care Divinitatea a folosit-o atunci c\u00e2nd a colorat penajul p\u0103s\u0103rilor<\/p>\n

\u2022\u00a0 Pentru groelandezi curcubeul este tivul hainei divinit\u0103\u0163ii<\/p>\n

\u2022\u00a0 Pentru vechii galezii curcubeul era jil\u0163ul zei\u0163ei Ceridwen<\/p>\n

\u2022\u00a0 Peruvienii primitivi aveau at\u00e2ta venera\u0163ie pentru curcubeu \u00eenc\u00e2t st\u0103teau mu\u0163i pe \u00eentreaga durat\u0103 c\u00e2t acesta r\u0103m\u00e2nea pe cer.<\/p>\n

\u2022\u00a0 tradi\u0163ie medieval\u0103 german\u0103 considera c\u0103 \u00eenainte cu patruzeci de ani de sf\u00e2r\u015fitul lumii nu va mai apare curcubeul de aceea oamenii se sim\u0163eau m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i ori de c\u00e2te ori vedeau curcubeul pe cer.<\/p>\n

\u2022\u00a0 O credin\u0163\u0103 ebraic\u0103 spune c\u0103 dac\u0103 Yahwe \u00ee\u015fi las\u0103 de-o parte arcul \u015fi \u00eel aga\u0163\u0103 de nori, acesta este semn c\u0103 i-a trecut m\u00e2nia.<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen literatura clasic\u0103 a antichit\u0103\u0163ii, curcubeul personifica pe zei\u0163a Iris. \u00cen Grecia Antic\u0103, unde toate fenomenele naturale erau personificate, \u00eentruchip\u00e2nd zei sau zei\u0163e, curcubeul era zei\u0163a Iris: nepoata lui Oceanus (oceanul), fiica lui Thaumas (Zeul minunii) \u015fi a Oceanidei (Electra); so\u0163ia lui Zephyrus (V\u00eentul de apus). Caduceul pe care-l poart\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 zei\u0163a avea puteri t\u0103m\u0103duitoare, schimb\u00e2ndu-\u015fi uneori identitatea cu cea a lui Hermes sau Mercur.<\/p>\n

\u201e Era mesagera cerurilor, ce zbura cu viteza v\u00e2ntului de la un orizont la cel\u0103lalt, \u015fi chiar \u00een str\u0103fundul m\u0103rii. Prin curcubeul de pe cer, Iris ar\u0103ta oamenilor calea pe care o str\u0103b\u0103tuse de la un cap\u0103t la altul al boltei cere\u015fti, pentru ai ajuta, aripile \u015fi hainele ei colorate fiind impregnate delumina soarelui.\u201d<\/p>\n

Numele de Iris a supravie\u0163uit ast\u0103zi ca nume de floare, precum \u015fi numele acelui cerc de culori din jurul punctului negru din mijlocul ochilor.<\/p>\n

\u00cen alte epoci, acesta era pur \u015fi simplu considerat drumul pe care \u00eel traversa mesagerul Zei\u0163ei Hera, so\u0163ia lui Zeus.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Accep\u0163iunea curcubeului ca pod sau cale era larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. Pentru unii curcubeul era cel mai bun dintre poduri, construit din trei culori, pentru al\u0163ii expresia de \u201ea construi pe curcubeu \u201e \u00eensemna o afacere falimentar\u0103, un efort inutil.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Indienii nord-americani credeau despre curcubeu c\u0103 era Calea Sufletelor, interpretare pe care o \u00eent\u00e2lnim la multe alte popoare.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Pentru japonezi curcubeul este \u201epodul plutitor al cerurilor\u201d;<\/p>\n

\u2022\u00a0 Miturile hawaiene \u015fi polineziene \u00eel descriu ca pe calea spre lumea superioar\u0103.<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen Alpii Austriei, se spune c\u0103 sufletele celor drep\u0163i urc\u0103 pe curcubeu spre cer<\/p>\n

\u2022\u00a0 B\u0103\u015ftina\u015fii din Noua Zeeland\u0103 credeau c\u0103 \u015fefii de trib deceda\u0163i se foloseau de curcubeu pentru a ajunge \u00een noua lor locuin\u0163\u0103 din ceruri.<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen unele regiuni din Fran\u0163a, crcubeul se nume\u015fte \u201epodul Sf\u00e2ntului Duh\u201d, iar \u00een multe regiuni este numit \u201epodul Sf\u00e2ntului Bernard sau a Sf. Martin, sau a Sf. Petru. Pelerini basci \u00eel numeau \u201epuente de Roma\u201d (podul de la Roma). Uneori, \u00eens\u0103, era numit Croix de St. Denis (Crucea Sf. Denise) sau a Sf. Leonard, sau a Sf. Bernard, sau a Sf. Martin). \u00cen Italia numele de arcu de Santa Marina este un nume relativ familiar.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Frecvent, curcubeul este asociat cu numele C\u0103ii Lactee. Numele C\u0103ii Lactee \u00een arab\u0103 se traduce prin Poarta Cerului, iar \u00een rus\u0103 curcubeu \u00eenseamn\u0103 \u201epoarta cerului\u201d. \u00cen alte zone curcubeu se spune Poarta Raiului; sau se crede c\u0103 este o raz\u0103 de lumin\u0103 ce cade pe p\u0103m\u00e2nt atunci c\u00e2nd Sf. Petru deschide poarta railului.<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen unele zone ale Fran\u0163ei curcubeul se mai nume\u015fte la porte de St. Jacques (poarta Sf. Jacques), iar calea lactee este numit\u0103 \u201e chemain de St. Jacques\u201d (Calea Sf. Jacques). \u00cen Suabia \u015fi Bavaria sfin\u0163ii coboar\u0103 din cer pe p\u0103m\u00e2nt pe curcubeu; \u00een timp ce \u00een Polinezia curcubeul este chiar calea zeilor.<\/p>\n

\u2022\u00a0 Unii budisti sustin ca culorile reprezinta cele sapte planete sau cele sapte regiune majore ale terrei.<\/p>\n

\u2022\u00a0 \u00cen traditia islamica se spune ca curcubeu cuprinde doar patru culori \u2013 rosu, albastru, verde si galben, reprezent\u00e2nd cele patru elemente<\/p>\n

\u2022\u00a0 Alte culturi afirma ca spectrul unui curcubeu numara sute sau chiar mii de culori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu este trucaj, fiind 1 aprilie s\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 este o p\u0103c\u0103leal\u0103. Dup\u0103 ce a plouat azi noapte, \u00een aceast\u0103 diminea\u0163\u0103 giurgiuvenii au putut s\u0103 vad\u0103 un curcubeu dublu. Ce cred popoarele lumii despre curcubeu<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[20],"tags":[],"class_list":["post-3973","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-buna-dimineata-giurgiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3973"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3973\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}