{"id":40422,"date":"2017-05-09T17:08:34","date_gmt":"2017-05-09T14:08:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=40422"},"modified":"2017-05-09T17:08:34","modified_gmt":"2017-05-09T14:08:34","slug":"giurgiu-la-1877","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/giurgiu-la-1877\/","title":{"rendered":"Giurgiu la 1877"},"content":{"rendered":"

\"independenta\"<\/a>\u00cen contextul \u00eemplinirii a 140 de ani<\/strong> de la evenimentul petrecut la 9 mai 1877<\/strong>, respectiv proclamarea independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei, ne propunem s\u0103 facem o sumar\u0103 prezentare a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een anul 1877 \u00een ora\u015ful Giurgiu, prezentare f\u0103cut\u0103 pe baza documentelor de arhiv\u0103 (at\u00e2tea c\u00e2te au mai r\u0103mas) existente \u00een cadrul unor fonduri precum: Prefectura Jude\u0163ului Vla\u015fca, Prim\u0103ria Ora\u015fului Giurgiu, respectiv Pretura Plasei Marginea etc. iar acolo unde documentele lipsesc pe baza informa\u0163iilor existente \u00een pres\u0103 vremii. Nu avem preten\u0163ii de originalitate deoarece subiectul a fost tratat \u00een studii \u015fi articole de specialitate de cercet\u0103torii Emil P\u0103unescu<\/strong> \u015fi Damian Ancu<\/strong>.<\/p>\n

Informa\u0163iile despre primele bombardamente asupra ora\u015fului Giurgiu ne sunt furnizate de ziarul \u201eRom\u00e2nul\u201d<\/em><\/strong> din 17 aprilie 1877<\/strong>, bombardamente care sunt o consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a \u00eencheierii la 4 aprilie 1877<\/strong> a unei conven\u0163ii \u00eentre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia: \u201eDintre toate ora\u015fele noastre de la Dun\u0103re, Giurgiu este acela care p\u00e2n\u0103 acum a avut mai mult de suferit de atacurile \u00eendreptate asupra-i de artileria for\u0163elor turce\u015fti de pe malul drept<\/em>\u201d.<\/p>\n

Bombardamente se vor \u00eencheia la 29 octombrie 1877<\/strong> cu pagube \u00eensemnate pentru ora\u015ful Giurgiu.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 premerg\u0103tor bombardamentelor au fost permanentele atacuri turce\u015fti la nord de Dun\u0103re, \u00een direc\u0163ia Giurgiu, Slobozia \u015fi Malu aspect care a determinat pe comandantul Diviziei a III-a s\u0103 trimit\u0103 unit\u0103\u0163i militare \u00een zona Giurgiu pentru protec\u0163ia popula\u0163iei..<\/p>\n

Astfel \u00een luna martie 1877 apare semnalat conflictul care \u201ea avut loc pe insula Pirgos <\/em>(\u00een dreptul satului Malu) \u00eentre pazinicii no\u015ftri de frontier\u0103 \u015fi turci\u201d<\/em>.<\/p>\n

Pe 21 martie 1877<\/strong>, comandantul brig\u0103zii de cavalerie, colonelul Forma<\/strong>c (aflat \u00een zon\u0103 \u015fi cunosc\u00e2nd bine realitatea la fa\u0163a locului), raporta Ministerului Justi\u0163iei \u201cast\u0103 noapte la 1,30 s-au ivit \u00eentre Sm\u00e2rda \u015fi Malu Ro\u015fu patru b\u0103rci negre cu turci, mai av\u00e2nd dou\u0103 \u00een spatele lor. Pichetul de c\u0103l\u0103ra\u015fi v\u0103z\u00e2nd c\u0103 acele b\u0103rci se apropie de mal, au tras 4 salve, \u00eentr-\u00een\u015fii, silindu-I a lua direc\u0163ia Malului Ro\u015fu unde se afl\u0103 un pichet mai mare. Ace\u015ftia v\u0103z\u00e2nd inten\u0163ia turcilor de debarca, pe de oe parte au dat de \u015ftire la Giurgiu, iar pe de alt\u0103 parte au tras mai multe salve, pun\u00e2ndu-I \u00een pozi\u0163ia de se retrage. \u00cendat\u0103 la primirea acestei \u015ftiri, imediat a fost trimis un escadron de C\u0103l\u0103ra\u015fi pentru sus\u0163inerea avan-posturilor; \u00een urm\u0103 s-a dat alarma pentru a pune \u00eentreaga garnizoan\u0103 Giurgiu. Au stat sub arme fiecare corp p\u00e2n\u0103 a sosit \u015ftirea c\u0103 turcii s-au retras cu des\u0103v\u00e2r\u015fir<\/em>e\u201d.<\/p>\n

\u015eican\u0103rile din partea turcilor au continuat \u00een perioada imediat urm\u0103toare, astfel la 23 aprilie 1877<\/strong> c\u00e2nd \u201c de pe un monitor cu osta\u015fi turci, care a venit pe Dun\u0103re \u00een jos, p\u00e2n\u0103 la pichetul Malu Ro\u015fu\u2026s-au tras mai multe salve de focuri de pu\u015fc\u0103, asupra gr\u0103nicerilor din aceea zon\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen primele zile ale lunii mai \u201ctrupele turce\u015fti au f\u0103cut noi \u00eencerc\u0103ri s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea, \u00eentre Sm\u00e2rda \u015fi Malu Ro\u015fu, dar au fost oprite de trupele rom\u00e2ne din garnizoana Giurgiu, \u00een noaptea de 1 spre 2 mai\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu data de 9 mai 1877<\/strong> data proclam\u0103rii independen\u0163ei de stat asist\u0103m la o intensificare a atacurilor turce\u015fti \u00een zona Giurgiului, \u00een special asupra satelor de pe linia Dun\u0103rii.<\/p>\n

La 9 mai 1877<\/strong>, prefectul jude\u0163ului Vla\u015fca, C. Aricescu<\/strong> raporta Ministerului de Externe:\u201dun vapor otoman, un monitor care trecuse \u00een jos asear\u0103 pentru recunoa\u015ftere, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd noaptea din jos de Ostrovul Mocanu, pe partea lor, azi pe la 6 \u00bd \u00eentorc\u00e2ndu-se a dat pe la Coada Mocanului \u015fi c\u00e2nd a ajuns \u00een dreptul pichetului a desc\u0103rcat o pu\u015fc\u0103 asupra solda\u0163iilor no\u015ftri din ar\u0103tatul pichet. Ace\u015ftia au ripostat cu un r\u00eend de focuri, tot de pu\u015fc\u0103, \u015fi vaporul apoi cu iu\u0163eal\u0103 a trecut spre partea lor, continu\u00e2ndu-\u015fi drumul spre Rusciuk<\/em>\u201d.<\/p>\n

Primind o ripost\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 din partea garnizoanei Giurgiu turcii \u015fi-au \u00eendreptat aten\u0163ia asupra satelor din apropierea ora\u015fului Giurgiu, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat la Gostinu \u00een noaptea de 13 spre 14 mai 1877<\/strong>, c\u00e2nd au fost r\u0103pi\u0163i de turci cinci locuitori, la G\u0103ujani \u00een diminea\u0163a zilei de 14 mai 1877<\/strong> c\u00e2nd turcii, ascun\u015fi \u00een Grindul Mare, au r\u0103pit o barc\u0103 cu \u015fase \u0163\u0103rani, \u015fi la Fl\u0103m\u00eenda unde \u00een noaptea de 16 spre 17 mai 1877<\/strong> \u201es-au ivit 3 caiace cu turci, care au furat vite \u015fi au pus foc caselor\u201d<\/em>.<\/p>\n

Aceste genuri de ac\u0163iuni i-au sf\u00e2r\u015fit \u015fi asupra ora\u015fului Giurgiu se vor relua bombardamente care se vor derula p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie 1877.<\/p>\n

Bombardarea ora\u015fului Giurgiu de c\u0103tre for\u0163ele turce\u015fti concentrate la Rusciuk (la Rusciuk exista o puternic\u0103 fortifica\u0163ie\/\u201dcetate\u201d turceasc\u0103 care nu fusese dezafectat\u0103 cum se \u00eent\u00e2mplase \u00een urma Tratatului de la Adrianopol cu fortifica\u0163ia\/\u201dcetatea\u201d de la Giurgiu, fapt ce-l determin\u0103 le ministrul de externe Mihail Kog\u0103lniceanu\u00a0 s\u0103 cear\u0103 la 22 iunie 1877<\/strong> agen\u0163ilor diplomatici rom\u00e2ni \u00een principalele capitale europene s\u0103 cear\u0103 marilor puteri str\u0103ine \u00a0necesitatea distrugerii puternicei cet\u0103\u0163i turce\u015fti de la Rusciuk) a continuat cu violen\u0163\u0103 cunoc\u00e2nd urm\u0103toarele etape:<\/p>\n

24 mai 1877<\/strong> \u2013 bombardament puternic turcesc asupra ora\u015fului Giurgiu \u2013 \u00een urma acestuia, cei 20 de func\u0163ionari ai Prefecturii plus obiectele acesteia \u015fi arhiva \u00een cantitate de 200 kg, au \u00eenceput a fi evacuate la Comana, \u201caceast\u0103 transportare fiind motivat\u0103 de \u00eenceperea bombard\u0103rii ora\u015fului Giurgiu de c\u0103tre turci<\/em>\u201d. \u00cen acelea\u015fi condi\u0163ii s-au mai mutat la Comana \u2013 Vama \u015fi Tribunalul jude\u0163ean, acesta din urm\u0103 mut\u00e2ndu-se apoi la Bucure\u015fti \u015fi \u201cacest exemplu a fost urmat \u015fi de onor Prim\u0103ria Local\u0103, care \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u2013 \u00a0<\/em>dup\u0103 15 iunie 1877<\/strong> \u2013 func\u0163ioneaz\u0103 afar\u0103 din ora\u015f, \u00een vii. Onor Subprefectura de Marginea s-a retras la Fr\u0103te\u015fti<\/em>\u201d.<\/p>\n

25 mai 1877<\/strong> \u2013 \u201cRom\u00e2nul<\/em><\/strong>\u201d consemna :\u201dAzi diminea\u0163\u0103, pe la 5 \u00bd turcii din Rusiuk au \u0103nceput a bombarda Giurgiu. \u00cen timp de trei ore au tras asupra cazarmei, asupra localului Vamei, \u015f-asupra vaselor din port 51 de lovituri, din care numai 11 au f\u0103cut exploziune. Aceast\u0103 bombardare s-a f\u0103cut din \u00eent\u0103riturile situate \u00een fa\u0163\u0103 cu casele d-lui doctor Hintz din Giurgiu \u015fi dincele, care se afl\u0103 \u00een fa\u0163a Por\u0163ii de Fier<\/em>\u201d.<\/p>\n

7 iunie 1877<\/strong> \u2013 Prefectul de Vla\u015fca (C. Aricescu<\/strong>) raporta Ministerului de Externe : \u201cBombardarea din partea turcilor \u00eencet\u0103 la ora 8. Stric\u0103ciunile cauzate sunt: la Cazarma Ro\u015fiorilor o bomb\u0103 a intrat pe u\u015f\u0103, a f\u0103cut explozie, a rupt tocul u\u015fei, tavanul, a redus la \u0163\u0103nd\u0103ri paturile, stelajurile, geamurile cu cercevele unei ferestre \u015fi du\u015fumeau; buc\u0103\u0163i ie\u015find pe fereastr\u0103 au lovit un grajd g\u0103urindu-l \u00een c\u00e2teva locuri. Casa lui Ilie Constantin, o alt\u0103 bomb\u0103 a rupt un perete \u015fi a trecut f\u0103r\u0103 a f\u0103r\u00e2ma altceva<\/em>\u2026\u201d<\/p>\n

12 iunie 1877<\/strong> \u2013 bombardamentul s-a desf\u0103\u015furat conform planului tactic al comandamentului rus de a distrage aten\u0163ia turcilor de la preg\u0103tirile pe care for\u0163ele ruse le f\u0103ceau de for\u0163are a Dun\u0103rii pe la Zimnicea. \u00cen urma duelului de artilerie care a avut loc ora\u015ful Giurgiu a suferit \u201e mult mai mari pagube din partea bateriilor turce\u015fti…La ora \u015fase \u015fi jum\u0103tate au deschis foc \u2013 cu adev\u0103rat rapid \u2013 forturile Said Pa\u015fa \u015fi Salhane, la care s-a raliat rapid ulteror \u015fi Bastionul Pa\u015falar \u015fi au pricinuit Giurgiului pagube \u00eensemnate<\/em>\u201d.<\/p>\n

La 4 septembrie<\/strong> 1877 subprefectul Plasei Marginea ar\u0103ta c\u0103 \u201eLa 12 iunie trecut, \u00eencep\u00e2ndu-se bombardarea ora\u015fului Giurgiu, predecesorul meu a luat m\u0103suri de a str\u0103muta cancelaria \u00een viile ora\u015fului, \u015fi din cauza c\u0103 aceast\u0103 bombardare a \u0163inut mai multe zile \u015fi \u00een vii nu se putea g\u0103si un local unde s\u0103 se stabileasc\u0103 cancelaria, spre se jena lucr\u0103rile a fost nevoit a se str\u0103muta din vii \u00een comuna Fr\u0103te\u015fti \u00een ziua de 15 iunie\u201d.<\/em><\/p>\n

Evenimentul \u00eel g\u0103sim detaliat \u00een raportul din 16 iunie 1877<\/strong> al Parchetului Tribunalului Vla\u015fca, \u00een care se men\u0163ioneaz\u0103: \u201e\u00eenc\u0103 de Duminic\u0103, 12 curent, tunul inamic bubuie asupra ora\u015fului, continu\u00e2nd opera sa de destruc\u0163iune \u00een mijlocul \u015fuier\u0103turilor stridente, \u00eenfior\u0103toare \u015fi o sut\u0103 de ori repetate…\u00eenceput Duminic\u0103 s-a continuat luni, mar\u0163i, miercuri \u015fi chiar joi, 16 curent, cauz\u00e2nd mari stric\u0103ciuni. Ar fi imposibil domnule Ministru de Justi\u0163ie de a v\u0103 descrie starea \u00een care se afl\u0103 ora\u015ful. Sutele de case zdruncinate, g\u0103urite \u00een toate sensurile \u015fi aproape distruse, g\u0103urile diforme \u015fi beante, stradele acoperite cu c\u0103r\u0103mizile zidurilor c\u0103zute, cu geamurile ferestrelor sparte prezint\u0103 un spectacol hidos… popula\u0163iunea ora\u015fului care a ar\u0103tat mult curaj \u00eentr-o circumstan\u0163\u0103 at\u00e2t de \u00eengrozitoare, a fost nevoit\u0103 \u00eens\u0103 a p\u0103r\u0103si cu totul Giurgiu sub ploaia de obuze c\u0103zut\u0103<\/em>\u201d (respect\u00e2nd adev\u0103rul istoric trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u0163nc\u0103 din luna aprilie 1877 popula\u0163ia \u00eencepuse s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015ful \u2013 edificatoate \u00een acest sens fiind raportul c\u0103pitanului Blaremberg <\/strong>\u2013 comandantul garnizoanei Giurgiu din data de 13 aprilie 1877<\/strong> \u2013 \u201cOra\u015ful aci e a\u015fa de\u015fert \u00eenc\u00e2t nu se mai g\u0103se\u015fte nici p\u00e2ine de cump\u0103rat<\/em>\u201d) \u2013 \u201ccu greu s-ar putea g\u0103si ast\u0103zi \u00een ora\u015f un num\u0103r mai mai mare de 50-60 de persoane<\/em>\u201d:<\/p>\n

Odat\u0103 cu popula\u0163ia s-a retras \u015fi administra\u0163ia, astfel din Comana, unde se retr\u0103sese Prefectura, se raporta la 13 iunie 1877<\/strong>: \u201ep\u00e2n\u0103 acum nu avem dec\u00e2t cinci r\u0103ni\u0163i care sunt trasporta\u0163i la spitalul jude\u0163ului spre c\u0103utare\u201d.<\/em><\/p>\n

La 13 iunie 1877<\/strong>, domnitorul Carol I<\/strong> a f\u0103cut o vizit\u0103 scurt\u0103 la Giurgiu \u015fi, \u00een jur de orele 7 seara c\u00e2nd trenul se apropia de gar\u0103 \u201e\u00eencepu o energic\u0103 canonad\u0103\u201d. Merg\u00e2nd la spital \u201e\u00een care pe l\u00e2ng\u0103 solda\u0163ii ru\u015fi, se aflau persoane apar\u0163\u0103n\u00e2nd popula\u0163iei civile din Giurgiu, unele mai greu alte mai u\u015for r\u0103nite<\/em>\u201d canonada turceasc\u0103 s-a \u00eendreptat asupra spitalului \u201ecare e \u00een afar\u0103 de ora\u015f \u015fi pe care se afl\u0103 drapelul Crucii Ro\u015fii<\/em>\u201d, dar cu toate acestea \u201emai multe bombe au c\u0103zut \u00een curte \u015fi \u00een \u00eemprejurimile edificiului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eRom\u00e2nul<\/em><\/strong>\u201d din data de 14 iunie 1877<\/strong> ar\u0103ta: \u201ePe casa care era biroul telegrafic din Giurgiu au c\u0103zut 5 obuze care au distrus-o aproape cu des\u00eev\u00e2r\u015fire; au mai fost lovite casa d-lui Sterie Gali\u0163a, gimnaziul; o cas\u0103 de l\u00e2ng\u0103 spital \u015fi altele. Se crede c\u0103 un domn Parisianu ar fi fost omor\u00e2t d-un obuz. Bombele turce\u015fti au ajuns p\u00e2n\u0103 dincoace de gar\u0103. \u015etirile din urm\u0103 ce primim ne face cunoscut c\u0103 s-au \u00eent\u00e2mplat c\u00e2teva r\u0103niri \u015fi mor\u0163i<\/em>\u201d.<\/p>\n

Pe 21 iunie 1877<\/strong> este grav avariat\u0103 biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului<\/em>\u201d \u00a0(pe 29 iunie 1877 <\/strong>epitropul acesteia State Anton ar\u0103ta urm\u0103toarele: \u201c\u2026 la 21 iunie, Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, ce este de 20 st\u00e2njeni lungul \u015fi 10 st\u00e2njeni largul, a fost spart\u0103 de ghiulele din Rusciuk, fiind at\u00e2t domnu general rusesc, precum \u015fi comandantul de a v\u0103zut starea \u00een care se afl\u0103: t\u00e2mpla sf\u0103r\u00e2mat\u0103, je\u0163urile domne\u015fti, zidul spart \u015fi altele, care poate s\u0103 fie pagub\u0103 de 2 p\u00e2n\u0103 la 3 mii napoleoni\u2026 v\u0103 rog s\u0103 face\u0163i formele ce trebuie ca la vreme s\u0103 fie biserica desp\u0103gubit\u0103<\/em>\u201d)<\/p>\n

Va urma o perioad\u0103 de acalmie p\u00e2n\u0103 pe 21 octombrie<\/strong> c\u00e2nd bombardamentele asupra ora\u015fului Giurgiu sunt reluate cu \u015fi mai mult\u0103 furie: \u201eobuzele c\u0103zute \u00een ora\u015f au cauzat stric\u0103ciuni la proprietatea Tudorache Dancovici, c\u0103pitan Moroi. Ast\u0103zi <\/em>(22 octombrie 1877) ora 7,00 s-a tras de turci un tun <\/em>\u00een gar\u0103. Obuzul a c\u0103zut l\u00e2ng\u0103 punctul de unde se aprovizioneaz\u0103 ma\u015fina (locomotiva) \u015fi eclat\u00e2nd n-a f\u0103cut nici o stric\u0103ciune<\/em>\u201d.<\/p>\n

La 25 octombrie<\/strong> se raporta la Comana:\u201d\u00cen noaptea trecut\u0103, pe la orele 12, s-a tras de turci 2 tunuri, asemenea toate asupra g\u0103rii Giurgiu. Pagubele cauzate se vor comunica\u201d.<\/em><\/p>\n

Pe 29 octombrie<\/strong> a\u015fa cum aminteam mai sus este men\u0163ionat ultimul duel de artilerie Giurgiu \u2013 Rusciuk: \u201eAst\u0103zi la orele 9 ivindu-se un tren la Levant \u2013 Tabia <\/em>(punct \u00een Rusciuk). Ru\u015fii au \u00eenceput a bombarda \u00een tren, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 efect. Turcii au ripostat. \u00cen ora\u015f au lovit casa Voinovici, o omor\u00e2t un cal, alt(ceva) nimic<\/em>\u201d.<\/p>\n

Bombardamente au schimbat total via\u0163a ora\u015fului \u015fi a locuitorilor s\u0103i.<\/strong><\/p>\n

Distrugerile suferite de institu\u0163iile mai importante din ora\u015f au fost importante.<\/p>\n

Pentru \u201erepara\u0163iunea localului gimnaziului \u015fi a celorlalte \u015fcoli de ambele sexe \u015fi mobilier, pentru suma de 25000 lei cu care vine \u00een ajutor guvernul<\/em>\u201d se prevedea \u00een bugetul ora\u015fului Giurgiu suma de 16000 lei (\u00een anul 1878 gimnaziul \u015fi \u015fcolile din ora\u015f erau ref\u0103cute).<\/p>\n

Spitalul jude\u0163ean din Giurgiu era preg\u0103tit pentru starea de r\u0103zboi \u015fi \u00een acest sens pe 24 mai 1877 se aproba un deviz de 2450 lei \u015fi se \u00eencheia un contract cu Bernhard Inacovici ca, \u00een termen de 8 zile, s\u0103 execute lenjeria necesar\u0103 pentru 40 paturi, precum \u015fi obiectele necesare pentru eventualii 40 de bolnavi. La 9 iunie 1877 se cump\u0103rau \u201e 4 co\u0163i materie ro\u015fie, spre a se pune pe ambele p\u0103r\u0163i emblemele Conven\u0163iunei de la Geneva<\/em>\u201d, steagul fiind \u00een\u0103l\u0163at la 12 iunie 1877. Dar cum acest steag era prea mic, arhitectul ora\u015fului \u201ea pus la 20 august, un steag nou, \u00eenalt de 14 m, de la coama \u00eenveliturii \u00een sus, iar de la suprafatia p\u0103m\u00e2ntului \u00eenalt de 25 m, adic\u0103 cu 7 m mai mult dec\u00eet celalte dou\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Prin deciziile din 19 \u015fi 30 august 1877, primarul ora\u015fului Giurgiu aproba cheltuirea sumelor de 46,70 lei \u015fi 120 lei pentru : \u201efacerea unui cort pe islazul comunal \u00een care s-a a\u015fezat grefa prim\u0103riei\u201d \u015fi pentru \u201echeltuiala urmat\u0103 cu \u00eenvelitoarea cortului dup\u0103 islazul Prim\u0103rii, \u00een care st\u0103 arhiva Prim\u0103riei\u201d<\/em>, motiv\u00e2nd aceste decizii astfel:\u201dSubsemnatul, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 din desele bombard\u0103ri f\u0103cute \u00een ora\u015fiu, de la bateriile otomane, s-au v\u0103zut multe stric\u0103ciuni aduse proprietarilor \u00een apropriere cu localul Prim\u0103riei, c\u00e2nd a fost iybit\u0103 \u015fi \u00eenchisoarea localului s\u0103u…consider\u00e2nd c\u0103, din aceast\u0103 cauz\u0103, s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple vreun pericol \u015fi amploaia\u0163ilor Prim\u0103riei care sta\u0163ioneaz\u0103 \u00een toate zielele pentru diferite lucr\u0103ri \u015fi trebuin\u0163e, mai ales, acum c\u00eend se afl\u0103 \u015fi ostirile imperiale ruse, disounem a se \u00eenfiin\u0163a un cort \u00een afara ora\u015fului, pe \u015foseaua Bucure\u015fti, \u00een care s\u0103 se str\u0103mute biroul Prim\u0103riei, spre a fi \u00eendep\u0103rtat orice pericol\u201d.<\/em><\/p>\n

Pentru c\u0103 nu se mai putea organiza \u00een ora\u015f \u201etradi\u0163ionalul<\/em>\u201d b\u00e2lci de Sf. Marie pe 3 iulie 1877, un num\u0103r de 23 \u201dcomersan\u0163i\u201d<\/em> din Giurgiu solicitau primarului comunei C\u0103mineasca s\u0103 le permit\u0103 organizarea \u00een aceast\u0103 comun\u0103; numai \u00een anul 1877, a b\u00e2lciului din 15 august, motiv\u00e2nd: \u201enoi comersan\u0163ii care ne afl\u0103m refugia\u0163i prin mai multe comune ale jude\u0163ului Vla\u015fca \u015fi mai cu seam\u0103 plasa Marginea \u015fi C\u00e2lni\u015ftea, dincauza evenimentelor de fa\u0163\u0103, p\u0103r\u0103sind stabilul de mai \u00eenainte, domiciliu din Giurgiu, ast\u0103zi suntem pu\u015fi \u00eentr-o str\u00e2mtoare ce comer\u0163ul num o suport\u0103, c\u0103ci nu mai avem pozi\u0163ia de mai \u00eenainte<\/em>…\u201d.<\/p>\n

Giurgiu \u00een \u201evremuri de pace<\/em>\u201d un or\u0103\u015fel \u201ecomercial care num\u0103r\u0103 15.000 locuitori permanen\u0163i, dar era \u00eentotdeauna neobi\u015fnuit de animat<\/em>\u201d, \u00een octombrie 1877 la sf\u00e2r\u015fitul bombardamentelor era un ora\u015f unde \u201emul\u0163ime de familii care r\u0103t\u0103cesc pe drumuri f\u0103r\u0103 sprijin \u015fi f\u0103r\u0103 ocrotire, popula\u0163iunea s\u0103rac\u0103 abia mai tr\u0103ie\u015fte prin caritatea inimilor generoase, meseriile, comer\u0163ul \u015fi toate izvoarele de vie\u0163uire s-au \u00eenchis; \u00een fine Giurgiu cu toate bisericele, \u015fcoalele \u015fi spitalele \u015fi cu toate cl\u0103dirile sale nu mai este ast\u0103zi dec\u00e2t ruina complet\u0103 a unui bombardament hain \u015fi nera\u0163ional<\/em>\u201d.<\/p>\n

Imaginea de apocalips\u0103 din luna octombrie 1877 este remarcat\u0103 \u015fi de surse str\u0103ine, respectiv iat\u0103 imaginea ora\u015fului \u00een octombrie 1877 v\u0103zut\u0103 de consulul german la Giurgiu, Steiner <\/strong>\u201ecazurile de deces din ora\u015f care au \u00eenceput s\u0103 ia un caracter tot mai \u00eengrijor\u0103tor \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iunii asediate\/bombardate aflat\u0103 \u00een aer liber \u015fi lipsit\u0103 de ad\u0103post…de 8 zile plou\u0103 cu v\u00e2nt puternic dinspre nord, iar la diferite ore din zi \u015fi noapte se trage, astfel c\u0103 s\u0103racii locuitori sunt expu\u015fi \u00eemboln\u0103virilor \u015fi mor\u0163ii, at\u00e2t din cauza achimb\u0103rii timpului, c\u00e2t \u015fi din cauza foamei\u201d.<\/em><\/p>\n

Aceste impresii sunt confirmate \u015fi de M.B. Maximov<\/strong>, care \u201ea stat la Giurgiu ceva mai mult de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi consacr\u0103 un capitol important acestei perioade<\/em>\u201d \u2013 men\u0163iona:\u201dLa sosirea mea acolo, p\u0103rea un or\u0103\u015fel s\u0103lb\u0103ticit, pustiu, p\u0103r\u0103sit de to\u0163i. Pie\u0163ele \u015fi str\u0103zile erau nepopulate, un bulevard larg \u015fi singuratic. Peste tot pustiu \u015fi o lini\u015fte morm\u00eental\u0103. Din c\u00eend \u00een c\u00eend trece un grec, un evreu, un ungur, un rom\u00e2n, cine \u015ftie cine e! Nu \u00eent\u00e2lneai pe strad\u0103 nici femeie, nici copil. P elocuri z\u0103re\u015fti \u00een curte c\u00e2te un locatar, el s-a \u00eenapoiat la c\u0103minul p\u0103r\u0103sit\u015fi, nec\u0103jit, str\u00e2nge \u00eentr-o gr\u0103mad\u0103 resturile mizere ale obiectelor casnice, ca s\u0103 le salveze. Pr\u0103v\u0103liliile sunt \u00eenchise, nun exist\u0103 nici un nego\u0163, naviga\u0163ia s-a sistat. De maul fluviului stau lipite \u00een dezordine vasele comerciale cu catrgele lor \u00eenalte, cu par\u00e2mele \u0103ncurcate \u00eentre ele… \u00een cursul zilei, pe bulevard, sub umbra copacilor, pieptul respir\u0103 greu, buzele se uscau…\u201d.<\/em><\/p>\n

A\u015fa cum este binecunoscut locuitorii ora\u015fului Giurgiu \u00a0care au avut de suferit de pe urma bombardamentelor turce\u015fti din prim\u0103vara anului 1877, trebuia s\u0103 li se ofere o compensa\u0163ie. O prim\u0103 interpelare, relativ\u0103 la desp\u0103gubirile pe care statul trebuia s\u0103 le-o acorde giurgiuvenilor, care au avut de suferit; are loc la 13 ianuarie 1882<\/strong> \u015fi este f\u0103cut\u0103 de Vasile Iepurescu<\/strong> \u015fi Rose \u015etef\u0103nescu<\/strong>. Pe 28 ianuarie<\/strong> revine cu interpelarea \u00een Camera Deputa\u0163ilor, Vasile Iepurescu. Problema este reluat\u0103 pe 24 octombrie 1883<\/strong>, de acela\u015fi Vasile Iepurescu. Rezolvarea problemei avea s\u0103 vin\u0103 la 1 iunie 1890<\/strong>, c\u00e2nd de\u00a0 la tribuna Camerei Deputa\u0163ilor, Iacob Lahovary<\/strong>, d\u0103dea citire raportului \u015fi proiect de lege relativ la \u201clichidarea pagubelor cauzate ora\u015felor Giurgiu, Calafat \u015fi Slobozia prin bombardare, \u00een timpul r\u0103zboiului din 187\u201d.<\/em> Se reamintea de c\u0103tre I. Lahovary c\u0103 \u00een fapt, prin Monitorul Oficial nr. 67. din 19 iunie, legea fusese promulgat\u0103 \u015fi conform acestei legi, s-a instituit o comisie pentru Giurgiu \u015fi Slobozia, alta pentru Calafat, compus\u0103 fiecare din prefectul jude\u0163ului, un membru al tribunalului local, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163, un delegat al ministerului lucr\u0103rilor publice \u015fi unul al ministerului de finan\u0163e. Aceste comisii au examinat toate cererile prezentate de locuitorii acestor localit\u0103\u0163i, care pretindeau desp\u0103gubiri pentru cauzele provocate de r\u0103zboi \u015fi toate actele f\u0103cute de comisiile \u00eens\u0103rcinate de guvern \u015fi de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile locale pentru constatarea acestor pagube. Rezultatul lucr\u0103rilor s-a \u00eenaintat Ministerului de Interne, cu adresa nr. 723 din 21 ianuarie 1887. Prin adresa cu nr. 2358 din 18 februarie, aceste documente au fost trimise \u015fi pre\u015fedintelui Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor. S-a trecut apoi la dezbaterea problemei pe sec\u0163iuni. A reie\u015fit c\u0103 la Giurgiu au depus cereri pentru desp\u0103gubire 185 de persoane, suma solicitat\u0103 s-a ridicat la 2.052.710 lei. Din start au fost respinse 60 de cereri care doreau o desp\u0103gubire de 1.137.247 lei. Celelalte 125 r\u0103mase \u00een calcul au fost reanalizate \u015fi de la 913.463 lei c\u00e2t se ceruse ini\u0163ial, suma s-a cobor\u00e2t la final, la 213.220 lei.<\/p>\n

Dup\u0103 alte calcule, prin proiectul de lege, la art. II s-a stabilit ca cei 125 de locuitori ai ora\u015fului Giurgiu s\u0103 primeasc\u0103 suma de 217.170 lei. Banii urmau s\u0103 fie pl\u0103ti\u0163i \u00een 10 rate anuale, calculate cu dob\u00e2nda de 5% de la promulgarea legii p\u00e2n\u0103 la achitare. Partea cuvenit\u0103 fiec\u0103rui\u00a0 ar urma s\u0103 treac\u0103 \u00een bugetul de cheltuieli al ministerului de finan\u0163e. Prima rat\u0103 trebuia s\u0103 fie pl\u0103tit\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul financiar 1890-1891. Un regulament special \u201cva regula modul efectu\u0103rii pl\u0103\u0163ilor \u00een rate, remiterea titlurilor \u015fi celelalte formalit\u0103\u0163i de \u00eendeplinit<\/em>\u201d.<\/p>\n

Au primit desp\u0103gubiri importante de peste 1.000 lei, urm\u0103torii giurgiuveni: Dimitrie B\u0103dulescu\u00a0 – 60.000 lei; Ignat Steiner\u00a0 – 10.500 ; Sindicatul falimentului D. M\u0103rgineanu \u2013 10.000; D. Polopolu \u2013 6.000; Alex. Ligearopolu \u2013 6000; N. Marinescu, Anastasia Harisidi \u2013 5670; Irimia C\u00e2rpescu \u2013 2500; M. Manicatidi \u2013 1500; P\u0103un Mandescu \u2013 2200; Martin Binder \u2013 2500; Catinca Moreti \u2013 1500; George Dimitriu \u2013 2800; Staie Gali\u0163a \u2013 2000; Dumitru Marinescu \u2013 1200; Vasile Dumitrescu \u2013 2000; I. Iovanache \u2013 1200; Alexandru P.Clearh \u2013 1200; Gavril Murgescu \u2013 1300; Dimitrie P. Similof \u2013 3500; Manole Grozovici \u2013 5000; P. Marcheti \u2013 2500; Adalberta Bitineli \u2013 1200; R\u0103ducanu Notara \u2013 2000; Panait Dumitiru \u20131500; Veronica Balardini Biscarbon \u2013 2500; Velicu Anton \u2013 1000; Hagi Petre Dimitriu \u2013 3200; Ch. P. \u00a0Vamali \u2013 2000; Stoian Nicolau \u2013 1400; Alex. T\u0103n\u0103sescu \u2013 1000; Cleopatra T\u0103n\u0103sescu \u2013 2000; State Anton \u2013 200; D. Marinescu \u2013 1200; Vasile Lalu \u2013 1200; Hagi Hristache Mihail \u2013 2000; George Sc\u0103rl\u0103tescu \u2013 1000; Pascale Mihail \u2013 1000; Dimitrie Buga \u2013 1000; fra\u0163ii Simici \u2013 2000; V. D\u0103sc\u0103lescu \u2013 2000, A. Ghi\u0163escu \u2013 1200; D. Calu\u015fa \u2013 2000; Nicolae M. Iuca \u2013 3000; Constantin G. Cochin\u0103 \u2013 1200; I.G. Ciurcu \u2013 1500; Contantin B. Dimulescu \u2013 1200; Iosif Simonovici \u2013 2300; Nicolae Mihail \u2013 1200; Nicolae Petrovici \u2013 1500, Stelian Georgiu \u2013 1800, G. B\u0103rbulescu \u2013 1000, Chiriac Riga \u2013 1000 \u015fi M. Zaharof \u2013 2500 lei.<\/p>\n

Proiectul de lege a provocat discu\u0163ii aprinse \u00een Camera Deputa\u0163ilor. Unele opinii exprimate au fost de bun sim\u0163, altele au vizat satisfacerea unor interese personale, de grup. N. Voinov <\/strong>declara: \u201c\u00een\u0163elege\u0163i bine,… c\u0103 nu a\u015f fi bine venit s\u0103 iau cuv\u00e2ntul \u00een contra acestui proiect de lege\u201d, <\/em>dar \u00eentreba \u201cunde avem s\u0103 ajungem cu aceast\u0103 procedur\u0103 ? S\u0103 ne fereasc\u0103 Dumnezeu de resbel, \u015fi mai cu seam\u0103 de invasiune. De resbel a suferit toat\u0103 \u0163ara \u015fi mai cu seam\u0103 cei din voim s\u0103 recunoa\u015ftem desp\u0103gubiri, atunci ar trebui s\u0103 d\u0103m desp\u0103gubiri tuturor acelora care au suferit, fie paguba c\u00e2t de mic\u0103, fie c\u00e2t de mare!\u201d. <\/em>\u00cei era team\u0103 c\u0103: \u201cse vor g\u0103si oameni care s\u0103-\u015fi pun\u0103 interesele mai presus de\u00a0 patriotism \u015fi s\u0103 roage pe Dumnezeu s\u0103 vin\u0103 resbel \u015fi invasiune<\/em>\u201d.<\/p>\n

I.T. Dimitriu, deputat de Giurgiu, a ridicat o problem\u0103 interesant\u0103 \u00een fa\u0163a deputa\u0163ilor: \u201capoi, d-lor, \u015fi eu, pe c\u00e2t voi ca locuitorii s\u0103 nu fie \u00een\u015fela\u0163i de c\u0103m\u0103tari, a\u015f dori ca nici c\u0103m\u0103tarii s\u0103 nu piard\u0103 banii ce au dat efectiv\u201d (<\/em>la Giurgiu, mul\u0163i dintre locuitori s\u0103tui de a\u015fteptare, \u015fi-au cesionat drepturile ca li se\u00a0 cuveneau, la c\u0103m\u0103tari, uneori la valori de 10 ori mai mici). Pentru rezolvarea problemei a propus un amendament pe care deputa\u0163ii l-au respins. La final Camera Deputa\u0163ilor a acceptat amendamentul modificat de comitetul delega\u0163iilor: \u201csumele acordate prin legea de fa\u0163\u0103 nu se vor putea libera dec\u00e2t \u00een m\u00e2na adev\u0103ra\u0163ilor sinistra\u0163i, sau a mo\u015ftenitorilor lor, recunoscu\u0163i legalmente; aceste sume nu pot fi cedate. Orice cesiuni a drepturilor la \u00eendemnitate, anterioare legii de fa\u0163\u0103, sunt nule de drept; cesionarii nu vor avea alt drept dec\u00e2t acela de a cere restituirea sumei ce efectiv va fi pl\u0103tit ca pre\u0163 al cesiunii. Cuantumul pre\u0163ului real al cesiunii se va putea dovedi de ambele p\u0103r\u0163i prin orice mijloace, prin chiar presump\u0163iuni<\/em>\u201d.<\/p>\n

Lahovary a precizat care au fost temeiurile care au stat la alc\u0103tuirea unui asemenea proiect de lege: \u201cnoi am acordat-o (desp\u0103gubirea), \u00eens\u0103 \u00eempin\u015fi de un sentiment de echitate \u015fi de solidaritate na\u0163ional\u0103; dar dac\u0103 \u00een a\u015fteptarea acestei desp\u0103gubiri s-a format un sindicat, un consor\u0163iuni de c\u0103m\u0103tari, care au cump\u0103rat pe nimic drepturile acelor oameni care sunt adev\u0103ra\u0163ii p\u0103guba\u015fi \u015fi a c\u0103ror soart\u0103 intereseaz\u0103 camera, iar nu la speculan\u0163i. Dac\u0103 ni s-ar dovedi c\u0103 acei c\u0103m\u0103tari ar avea s\u0103 profite de liberalitatea Camerei, iar nu aceia care au fost victimele bombard\u0103rii, eu cred c\u0103 Camera ar fi respins acest proiect de lege\u201d. La final, legea a fost notat\u0103, cu mare majoritate.<\/em><\/p>\n

Rose \u015etef\u0103nescu, deputat de Vla\u015fca \u00een Colegiul al III-lea \u015fi membru al Consiliului Permanent al Ora\u015fului Giurgiu, men\u0163iona \u00een Camera Deputa\u0163ilor la 9 ianuarie 1878: \u201eora\u015f mai martir, ca s\u0103 zic altfel, n-a fost \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Lui, dar repet, se cuvine parte din solicitudinea guvernului, a \u00eentregii \u0163\u0103ri, chiar, pentru c\u0103 el a suferit mai mult. Nimeni nu va t\u0103g\u0103dui c\u0103, pe c\u00e2nd celellate ora\u015fe ale \u0163\u0103rii se \u00eentrec \u00een lini\u015fte pe calea progresului \u015fi a comerciului lor, Giurgiu, port \u00eensemnat, eminamente comercial, zace \u00een ruin\u0103 din cauza opera\u0163iunilor resbelului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen final spun \u015fi eu ce spunea despre Giurgiu, fostul meu coleg Damian Ancu<\/strong> cit\u00e2ndu-l pe Alexandru Vlahu\u0163\u0103, care scria \u00een anul 1901 \u00een \u201eRom\u00e2nia pitoreasc\u0103<\/em><\/strong>\u201d<\/em> despre ora\u015ful Giurgiu :\u201dGiurgiu \u2013 sentinela capitalei la Dun\u0103re, veche \u015fi zbuciumat\u0103 cetate, st\u0103p\u00e2nit\u0103 c\u00e2nd de turci, c\u00e2nd de rom\u00e2ni, b\u0103tut\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri c\u00e2nd de unii c\u00e2nd de al\u0163ii, ne\u015ftiind p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul acestui veac c\u0103rui Dumnezeu \u015fi-n ce limb\u0103 s\u0103-\u015fi spuie durerile\u201d, <\/em>a trecut \u015fi peste acest moment din via\u0163a lui \u015fi a avut puterea s\u0103 renasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103.<\/p>\n

\n

\n

Consilier superior Ion B\u0103lan,<\/strong><\/em><\/p>\n

Biroul Jude\u0163ean Giurgiu al Arhivelor Na\u0163ionale<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen contextul \u00eemplinirii a 140 de ani de la evenimentul petrecut la 9 mai 1877, respectiv<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-40422","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-exclusiv"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40422"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40422\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}