{"id":40961,"date":"2017-05-22T18:23:40","date_gmt":"2017-05-22T15:23:40","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=40961"},"modified":"2017-05-22T18:24:15","modified_gmt":"2017-05-22T15:24:15","slug":"indatoritoare-recitire-elogiul-detaliilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/indatoritoare-recitire-elogiul-detaliilor\/","title":{"rendered":"\u00cendatoritoare recitire: ELOGIUL DETALIILOR"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-40962\" src=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1-560x371.jpg\" alt=\"Neintitulat\" width=\"560\" height=\"371\" srcset=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1-560x371.jpg 560w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1-250x166.jpg 250w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1-400x265.jpg 400w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/Neintitulat1.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 560px) 100vw, 560px\" \/><\/a>George C\u0103linescu spunea c\u0103 <!--more-->Shakespeare, prin opera sa,\u00a0 a surprins esen\u0163a tuturor sentimentelor fundamentale ale fiin\u0163ei umane. Ceea ce a r\u0103mas scriitorilor care i-au urmat a fost, \u015fi este \u00eenc\u0103, doar treab\u0103 de nuan\u0163\u0103, de detaliu!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre evenimentul Marii Uniri de la 1918, prin care s-a f\u0103urit Rom\u00e2nia Mare, \u00a0s-a scris at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t a aduce ceva nou este aproape imposibil.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cel mult, putem eviden\u0163a doar unele detalii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2nd Andrei Mure\u015fanu scria \u00een poezia <em>Un r\u0103sunet<\/em>, Uni\u0163i-v\u0103 \u00een cuget, uni\u0163i-v\u0103- n sim\u0163iri\u201d nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 exprime in chip fericit \u00een vers <em>\u00a0<\/em>\u015fi<em> s\u0103 <\/em>nuan\u0163eze ideile\u00a0 exprimate prin discurs cu o zi \u00eenainte de c\u0103tre Simion B\u0103rnu\u0163iu \u00een Adunarea de \u00a0pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii de\u00a0 la Blaj. 3-5 mai 1848. Poezia a fost \u00a0publicat\u0103 \u00een acela\u015fi an, la 29 iunie 1848,\u00een\u00a0 <em>Foaie pentru minte, inim\u0103 \u015fi literatur\u0103<\/em> . Nici c\u0103 se putea o revist\u0103 cu un titlu mai potrivit. \u00cendemnul\u00a0 se adresa\u00a0 min\u0163ii, prin argumentare istoric\u0103, dar se adresa \u015fi inimii ca tr\u0103ire sufleteasc\u0103,\u00a0 sincer\u0103 \u015fi entuziast\u0103, a unui ideal de fr\u0103\u0163ietate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ideile lui B\u0103rnu\u0163iu erau ecoul uralelor\u00a0 mul\u0163imii transilv\u0103nene\u00a0 in care se auzea, \u015fi nu doar \u00een acea zi, \u00a0<em>\u00a0\u201eNoi vrem s\u0103 ne unim cu \u0162ara.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Meritul lui Simion B\u0103rnu\u0163iu este de a fi \u015ftiut s\u0103 asculte glasul mul\u0163imii\u00a0 \u015fi de a fi \u00eentrev\u0103zut cheia rezolv\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u00e2nd tineretul bra\u015fovean a avut ideea de a pune pe melodie versurile Mure\u015fanului,\u00a0 a apelat la t\u00e2n\u0103rul c\u00e2nt\u0103re\u0163 Gheorghe Ucenescu de a alege melodia potrivit\u0103. A fost aleas\u0103 o melodie mai veche a lui Anton Pann. Alegerea inspirat\u0103 a fost dat\u0103 de intui\u0163ia genial\u0103 c\u0103 for\u0163a c\u00e2ntecului\u00a0 poate deveni \u00a0\u00eendemn. \u015ei c\u00e2t de mobilizator sun\u0103 <em>De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0Dup\u0103 ani, la 1 decembrie 2016, zi devenit\u0103\u00a0 <em>1 Decembrie<\/em>,\u00a0 \u00eennobilat\u0103 ca zi sf\u00e2nt\u0103 pentru to\u0163i rom\u00e2nii, pe str\u0103zile Chi\u015fin\u0103ului a fost mar\u015ful numit\u00a0 <em>BASARABIA \u2013 P\u0103m\u00e2nt Rom\u00e2nesc!. <\/em>Pe bulevardul\u00a0 <em>\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt<\/em>,\u00a0 s\u0103 nu fi auzit alesul pre\u015fedinte al unei p\u0103r\u0163i a Moldovei lui \u015etefan cu 52%, Igor Dodon?!, \u00a0s-a strigat \u00a0\u00a0\u00a0<em>Tr\u0103iasc\u0103 \u015fi \u00eenfloreasc\u0103 Moldova, Ardealul \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 . <\/em>Urma\u015fii urma\u015filor lui \u015etefan cel Mare\u00a0 \u015ftiau c\u0103 Moldova este una! Prezen\u0163a marelui Stefan\u00a0 la cap\u0103tul bulevardului este garan\u0163ie c\u0103 drumul pe care merg tinerii este bine ales!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen centrul Chi\u015fin\u0103ului s-a jucat <em>Hora Unirii!<\/em> Poezia lui Alecsandri a fost scris\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte de 1859 . Alecsandri a dat chip unei idei-\u00eendemn \u00a0pe care a auzit-o \u00een b\u0103taia de inim\u0103 a poporului . C\u0103<em> Hora Unirii<\/em> este scris\u0103 de <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Vasile_Alecsandri\">Vasile Alecsandri<\/a>, c\u0103\u00a0 publicat\u0103\u00a0 prima dat\u0103 \u00een <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/1856\">1856<\/a>, \u00een <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Steaua_Dun%C4%83rii\"><em>Steaua Dun\u0103rii<\/em><\/a>, revista lui <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mihail_Kog%C4%83lniceanu\">Mihail Kog\u0103lniceanu<\/a>, c\u0103 titlul original a fost \u00a0<em>Hora Unirei <\/em>sunt aspecte de detaliu. Important este c\u0103, devenit\u0103 c\u00e2ntec \u015fi joc, a intrat ca permanen\u0163\u0103 \u00een programul\u00a0 tuturor manifest\u0103rilor care s-au organizat pe data de <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/24_ianuarie\">24 ianuarie<\/a>, pentru a exprima bucuria cu\u00a0 care a fost \u00eenf\u0103ptiuit\u0103 UNIREA din 1859. c\u00e2nd s-au unit <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Principatul_Moldovei\">Moldova<\/a> \u0219i <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83\">\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>, sub <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Domnia\">domnia<\/a> lui <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alexandru_Ioan_Cuza\">Alexandru Ioan Cuza<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0C\u0103 muzica a fost compus\u0103 de <span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alexandru_Flechtenmacher\">Alexandru Flechtenmacher<\/a><\/span> este o treab\u0103 de detaliu. Important\u0103 este g\u0103sirea melodiei potrivite!. U\u015for de re\u0163inut \u015fi de fredonat!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<em>Chiar \u015fi pe frig rom\u00e2nul nu renun\u0163\u0103 la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. C\u00e2\u0163iva am venit din Bucure\u015fti, ca s\u0103 trezim con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Basarabia\u201d,<\/em> a declarat \u00a0o t\u00e2n\u0103r\u0103 student\u0103 venit\u0103 din capitala rom\u00e2neasc\u0103 la 1 decembrie 2016 la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 fi ascultat peste timp t\u00e2n\u0103ra student\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Sfatului \u0162\u0103rii din Basarabia\u00a0 din\u00a0 27 martie 2018 de a se uni cu \u0162ara?.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">.Un detaliu important este c\u0103 majoritatea celor care m\u0103r\u015f\u0103luiau \u00a0erau tineri de pe ambele maluri ale Prutului!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u0103 ei, tinerii, strigau <em>\u201eJos hotarul de la Prut!\u201d<\/em>dovede\u015fte c\u0103 \u00a0spiritul <em>Doinei Prutului<\/em>, a lui George Buznea, este \u00eenc\u0103 viu. C\u0103 aceast\u0103 doin\u0103 a fost scris\u0103 \u00een anul 1940 este doar un detaliu.Important \u00eens\u0103!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aten\u0163i la detalii, s\u0103 nu pierdem din vedere ceea ce este foarte important: BASARABIA ESTE MISIUNEA NOASTR\u0102 ISTORIC\u0102,<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u0103 formularea apar\u0163ine lui Eminescu este doar un detaliu!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Gh.C.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Foto: Constantin Grigori\u0163\u0103, Chi\u015fin\u0103u , 1 decembrie 2016<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">NOT\u0102: Se apropie 1 decembrie 2018. S\u0103 recitim toate detaliile. Va fi s\u0103rb\u0103toare mare!S\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 fim pe m\u0103sura evenimentului!\u201d,<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>George C\u0103linescu spunea c\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[],"class_list":["post-40961","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinia-mea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40961","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=40961"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/40961\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=40961"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=40961"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=40961"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}