{"id":41095,"date":"2017-05-25T20:41:18","date_gmt":"2017-05-25T17:41:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=41095"},"modified":"2017-05-25T20:42:51","modified_gmt":"2017-05-25T17:42:51","slug":"ziua-eroilor-documente-de-arhiva","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/ziua-eroilor-documente-de-arhiva\/","title":{"rendered":"„ZIUA EROILOR” – DOCUMENTE DE ARHIV\u0102"},"content":{"rendered":"

\"Neintitulat\"<\/a>Ziua Eroilor<\/strong> este o s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103 din Rom\u00e2nia<\/a> pentru comemorarea celor care au murit pentru \u0163ar\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia prin Decretul-lege nr. 1693\/4 mai<\/strong> 1920 <\/strong>s-a stabilit ca aceasta s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare an cu prilejul zilei \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Domnului<\/a>, iar Rom\u00e2nia a devenit prima \u0163ar\u0103 care \u00eei comemoreaz\u0103 \u00een aceea\u015fi zi pe eroii str\u0103ini \u015fi pe cei rom\u00e2ni. Aceast\u0103 dat\u0103 a fost stabilit\u0103 ca urmare a Tratatul de la Versailles<\/a> unde \u0163\u0103rile beligerante s-au obligat prin semnarea tratatului la \u00eentre\u0163inerea mormintelor osta\u015filor \u00eengropa\u0163i pe teritoriile statelor respective, precum \u015fi a monumentelor comemorative de r\u0103zboi dedicate acestora. \u00cen timpul comunismului<\/a> prin Decretul nr. 71\/1948<\/strong> data a fost schimbat\u0103 la 9 mai<\/strong>, dar dup\u0103 s-a revenit la data ini\u0163ial\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 zi, \u00een toate bisericile din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate se face pomenirea tuturor eroilor rom\u00e2ni c\u0103zu\u0163i de-a lungul veacurilor pe toate c\u00e2mpurile de lupt\u0103 pentru credin\u0163\u0103, libertate, dreptate \u015fi pentru ap\u0103rarea \u0163\u0103rii \u015fi \u00eentregirea neamului.<\/p>\n

Oficiul Na\u0163ional pentru Cultul Eroilor<\/a> \u00eempreun\u0103 cu alte institu\u0163ii abilitate, elaboreaz\u0103 programul manifest\u0103rilor prilejuite de Ziua Eroilor, care este, potrivit legii, s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Pe baza unor informa\u0163ii publicate \u00een presa de specialitate \u015fi \u00een presa local\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva date despre istoricul construirii l\u00e2ng\u0103 Mausoleul Eroilor, din parcul Spitalului Jude\u0163ean Giurgiu, a unei capele, istoric care se leag\u0103 intim \u015fi de istoria ora\u015fului \u015fi a locuitorilor s\u0103i \u015fi este intim legat\u0103 \u015fi de aceast\u0103 mare s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

Aducem cu acest prilej la cuno\u015ftin\u0163a publicului larg \u015fi un document inedit din anul 1931<\/strong>, respectiv apelul Societ\u0103\u0163ii ,,Cultul Eroilor<\/em>\u201d \u2013 Filiala Giurgiu adresat popula\u0163iei ora\u015fului Giurgiu \u015fi celor din Jude\u0163ul Vla\u015fca de a contribui la str\u00e2ngerea de fonduri pentru terminarea construc\u0163iei capelei.<\/p>\n

\u00a0\u00cen anul 1926, comitetul filialei ,,Cultul Eroilor<\/em>\u201d din ora\u015ful Giurgiu, a hot\u0103r\u00e2t construirea l\u00e2ng\u0103 Mausoleul Eroilor, din parcul Spitalului Jude\u0163ean Giurgiu, a unei capele.<\/p>\n

Urma ca aici preotul militar al Garnizoanei s\u0103 oficieze dup\u0103 datin\u0103 \u015fi \u00een permanen\u0163\u0103, pomenirea eroilor care \u015fi-au dat tributul de jertf\u0103 pentru unirea, independen\u0163a \u015fi suveranitatea \u0162\u0103rii \u015fi ale c\u0103ror oseminte odihnesc pentru vecie \u00een mausoleu.<\/p>\n

\u00centocmirea proiectului pentru construirea capelei, a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 arhitectului State Balosin din Bucure\u015fti. Av\u00e2nd \u00een vedere dimensiunile prev\u0103zute \u00een deviz, el a conceput construirea unei Bisericii \u00een plan treflat, cu dou\u0103 abside laterale, o cupol\u0103 central\u0103 \u015fi cu o turl\u0103 principal\u0103, a c\u0103rei \u00een\u0103l\u0163ime, a dep\u0103\u015fit toate cl\u0103dirile ora\u015fului precum \u015fi 4 mini turle a\u015fezate \u00een jurul cupolei centrale la nord-est, nord-vest, sud-est \u015fi sud-vest.<\/p>\n

Pe frontispiciu a fost prev\u0103zut un ansamblu ornamental – evocator, compus din doi vulturi \u015fi doi doroban\u0163i, \u00een m\u0103rime natural\u0103.<\/p>\n

Lucr\u0103rile au fost \u00eencredin\u0163ate maestrului constructor Trifu Catana. Piatra de temelie a fost pus\u0103 \u00een ziua de 15 august 1926. Slujba religioas\u0103 fiind oficiat\u0103 de Preasfin\u0163itul Episcop al Armatei Dr. Ion Stroe, \u00eenconjurat de un sobor de preo\u0163i. La solemnitate au luat parte reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor militare \u015fi civile din Bucure\u015fti \u015fi din Giurgiu, \u015fefi de institu\u0163ii militare \u015fi civile, precum \u015fi un impresionant num\u0103r de localnici.<\/p>\n

La temelia construc\u0163iei a fost a\u015fezat un ,,act de funda\u0163ie<\/em>\u201d. \u00cen preambulul documentului se face precizarea datei \u00eenceperii lucr\u0103rilor, dup\u0103 care sunt men\u0163ionate numele \u015fi prenumele personalita\u0163ilor de la conducerea statului din acea vreme.<\/p>\n

Lucr\u0103rile de construc\u0163ie a bisericii au \u00eenceput \u00een anul 1927, iar \u00een toamna anului 1928 au ajuns la nivelul ferestrelor, dup\u0103 care au fost sistate din lips\u0103 de fonduri.<\/p>\n

Aceast\u0103 situa\u021bie men\u0163in\u00e2ndu-se timp de 7 ani, timp \u00een care Biserica a ajuns \u00eentr-o stare de degradare destul de avansat\u0103.<\/p>\n

La aceast\u0103 stare de fapt a contribuit faptul c\u0103 militarii la propunerea c\u0103rora lucrarea a demarat, au plecat din localitate, iar noii veni\u0163i, din diferite motive, nu \u015fi-au mai luat r\u0103spunderea de a continua opera \u00eenceput\u0103 de predecesorii lor. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile zidurile au \u00eenceput a fi m\u0103cinate de v\u00e2nt \u015fi ploi, de z\u0103pezi, dar mai ales de faptul c\u0103 aceast\u0103 construc\u0163ie , care nu mai beneficia de paz\u0103 nefiind p\u0103zit\u0103 se sustr\u0103geau materiale de construc\u0163ii, construc\u0163ia degrad\u00e2ndu-se spre durerea sufleteasc\u0103 a giurgiuvenilor. Unii dintre membrii comitetului au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t au propus demolarea construc\u0163iei, vinderea materialului la licita\u0163ie public\u0103 \u015fi achitarea creditelor.<\/p>\n

Lucr\u0103rile au fost reluate \u00een anul 1935, c\u00e2nd la comanda regimentului 5 Doroban\u0163i a venit colonelul Traian Ghigortz, care a fost numit comandant al garnizoanei. \u00centre timp i s-a \u00eencredin\u0163at \u015fi func\u0163ia de prefect al jude\u0163ului. Colonelul Traian Ghigortz a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de starea jalnic\u0103 \u00een care se aflau lucr\u0103rile de la biseric\u0103, situa\u0163ie care afecta \u00een mod negativ at\u00e2t prestigiul autorit\u0103\u021bilor militare, c\u00e2t \u015fi ale celor civile. La apelul f\u0103cut de comitetul Bisericii, de a lua m\u0103surile cuvenite pentru terminarea lucr\u0103rilor, el, a r\u0103spuns afirmativ.<\/p>\n

Militarii au luat ini\u0163iativa construirii sf\u00e2ntului loca\u015f \u015fi tot militarii au fost cei care au terminat lucrarea.<\/p>\n

Pentru urgentarea termin\u0103rii construc\u0163iei \u015fi adunarea de fonduri, Comitetul Parohial a luat urm\u0103toarele m\u0103suri:<\/p>\n