{"id":43242,"date":"2017-07-21T09:12:55","date_gmt":"2017-07-21T06:12:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=43242"},"modified":"2017-07-21T09:12:55","modified_gmt":"2017-07-21T06:12:55","slug":"telemea-de-vaca-cu-solutie-pentru-dezghetarea-drumurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/telemea-de-vaca-cu-solutie-pentru-dezghetarea-drumurilor\/","title":{"rendered":"Telemea de vac\u0103 cu solu\u021bie pentru dezghe\u021barea drumurilor!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-43243\" src=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336-560x268.jpg\" alt=\"telemea-702x336\" width=\"560\" height=\"268\" srcset=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336-560x268.jpg 560w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336-250x120.jpg 250w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336-400x191.jpg 400w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/telemea-702x336.jpg 702w\" sizes=\"auto, (max-width: 560px) 100vw, 560px\" \/><\/a>Unul din trei sortimente de br\u00e2nz\u0103 telemea con\u021bine clorur\u0103 de calciu! Cea mai larg\u0103 utilizare,<!--more--> \u00een ultimii \u0219i viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaz\u0103 prevenirea form\u0103rii ghe\u021bii \u0219i \u00eendep\u0103rtarea acesteia de pe \u0219osele.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acumularea clorurii de calciu \u00een organism (hipercalcemie) determin\u0103 o serie de reac\u021bii, printre care: gust calcaros \u00een gur\u0103, dureri de stomac, bufeuri, grea\u021b\u0103 \u0219i v\u0103rs\u0103turi, lipsa apetitului, sete extrem\u0103, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, com\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Asocia\u021bia Pro Consumatori (fost\u0103 Asocia\u0163ia pentru Protec\u0163ia Consumatorilor din Rom\u00e2nia &#8211; APC Rom\u00e2nia) membr\u0103 a Organiza\u021biei Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de br\u00e2nz\u0103 telemea de vac\u0103 comercializate \u00een marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Na\u021bional\u0103 de Informare \u0219i Educare: \u201dS\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem eticheta!\u201d. Prin aceast\u0103 campanie, exper\u021bii Asocia\u021biei Pro Consumatori (APC) \u00ee\u0219i propun s\u0103-i \u00eenve\u021be pe consumatori s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 eticheta produselor astfel \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia s\u0103 fac\u0103 achizi\u021bii \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103. Br\u00e2nza telemea este preparat\u0103 din ca\u0219 bine stors, t\u0103iat \u00een buc\u0103\u021bi cu fe\u021be de obicei dreptunghiulare, \u0219i conservat\u0103 \u00een saramur\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dac\u0103 \u00een lumea plantelor se delimiteaz\u0103 arii specifice de r\u0103sp\u00e2ndire a speciilor, tot astfel \u0219i speciile gastronomice cunosc delimit\u0103ri dictate de legi mai mult \u00eenchipuite dec\u00e2t \u00een\u021belese \u0219i demonstrate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Telemeaua este una din aceste interesante specii gastronomice care \u0219i-a dezvoltat un mediu definitoriu \u00een estul \u0219i sud-estul Europei, unde produc\u021bia \u0219i consumul vin de m\u00e2n\u0103 din vremuri str\u0103vechi. \u00cen spa\u021biul rom\u00e2nesc, linia Carpa\u021bilor Meridionali continuat\u0103 spre r\u0103s\u0103rit \u00een teritoriul nord-pontic separ\u0103 aria br\u00e2nzei telemea (la sud) de aria br\u00e2nzei fr\u0103m\u00e2ntate \u0219i p\u0103strate la ciub\u0103r \/ burduf \/ borcan (la nord).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca \u0219i alte specii ale clasei mari a br\u00e2nzeturilor, br\u00e2nza telemea s-a ob\u021binut tradi\u021bional din lapte proasp\u0103t, cald \u00eenc\u0103 ori \u00eenc\u0103lzit u\u0219or, \u00een care s-a ad\u0103ugat cheag (concentrat enzimatic extras cu sare din stomac de animale rumeg\u0103toare tinere, neajunse \u00een stadiul consum\u0103rii de iarb\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca\u0219ul ob\u021binut se elibereaz\u0103 de zer \u0219i feliile ori calupurile de precipitat se pun la sare (sare uscat\u0103 ori saramur\u0103), p\u0103str\u00e2ndu-se apoi la r\u0103coare, \u00een saramur\u0103 timp de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, chiar luni, perioad\u0103 \u00een care se petrec treptat schimb\u0103ri organoleptice specifice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceast\u0103 stare de lucruri este speculat\u0103 de cei care urm\u0103resc orice oportunitate. Consumatorii, speria\u021bi de g\u00e2ndul c\u0103 sunt p\u0103c\u0103li\u021bi de comer\u021bul care a devenit lipsit de orice func\u021bie social\u0103, g\u00e2ndesc c\u0103 fermierul este produc\u0103tor direct, valorific\u00e2nd propria materie prim\u0103, motiv pentru care ar merita mai mult\u0103 \u00eencredere. Dar \u0219i ini\u021biativa privat\u0103 ia uneori aspecte scandaloase: se improvizeaz\u0103 spa\u021bii\/laboratoare de lucru \u00een holurile de l\u00e2ng\u0103 toalete \u0219i \u00een b\u0103i, unde se prepar\u0103 produse alimentare (ca\u0219caval, br\u00e2nzeturi), care se v\u00e2nd la pre\u021buri piperate pe internet (\u201efermierii\u201c \u0219i-au creat site-uri \u0219i magazine online \u0219i au mul\u021bi clien\u021bi cosmopoli\u021bi), ca produse autentice, tradi\u021bionale. \u0218i nu s-ar putea spune c\u0103 nu sunt!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Studiul a fost realizat de c\u0103tre o echip\u0103 de exper\u021bi ai APC, coordona\u021bi de c\u0103tre conf. univ. dr. Costel Stanciu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este de la sine \u00een\u021beles c\u0103 pentru ob\u021binerea unui kg de br\u00e2nz\u0103 de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte; c\u0103 manopera \u0219i \u00eentregul proces de preg\u0103tire pentru v\u00e2nzare, transportul \u0219i prezentarea pentru comercializare sunt activit\u0103\u021bi \u00een care lucreaz\u0103 oameni \u0219i care cost\u0103. Chiar dac\u0103 laptele ar fi socotit la un leu\/litru de c\u0103tre fermierul care nu are posibilitatea s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 \u00eentr-o re\u021bea de produc\u021bie, iar toate activit\u0103\u021bile le-ar suporta el \u0219i familia sa, kilogramul de br\u00e2nz\u0103 ar costa cel pu\u021bin 12-15 lei. Dac\u0103 \u00eens\u0103 se adaug\u0103 marje de profit minim, nu s-ar putea ob\u021bine br\u00e2nz\u0103 sub 15 lei\/kg. Acest calcul simplificat arat\u0103 c\u0103 o mare parte a sortimentului de br\u00e2nzeturi, v\u00e2ndut la pre\u021buri foarte modeste (7-12 lei\/kg), nu con\u021bine dec\u00e2t pu\u021bin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, \u00eendeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigur\u0103 precipitatului o consisten\u021b\u0103 \u0219i propriet\u0103\u021bi organoleptice specifice br\u00e2nzei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru precipitatele din lapte \u2013 toat\u0103 clasa de br\u00e2nzeturi \u2013 s-au creat tot felul de coagulan\u021bi chimici (unii au fost men\u021biona\u021bi mai sus) care asigur\u0103 randamente superioare coagul\u0103rii cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump). Cheagul chimic este mai ieftin, iar tenta\u021bia \u00eenlocuirii cheagului este iminent\u0103. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substan\u021b\u0103 de coagulare, \u00eenlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimic\u0103 CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, \u0219i 6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. \u00cen toate variantele, clorura de calciu se dizolv\u0103 foarte bine \u00een ap\u0103. \u00cen principiu, sarea respectiv\u0103 este higroscopic\u0103 (avid\u0103 de ap\u0103), deci se folose\u0219te foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se ob\u021bine din calcar, prin reac\u021bie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la ob\u021binerea sodei. Cea mai larg\u0103 utilizare, \u00een ultimii \u0219i viitorii ani, a clorurii de calciu vizeaz\u0103 prevenirea form\u0103rii ghe\u021bii \u0219i \u00eendep\u0103rtarea acesteia de pe \u0219osele; fa\u021b\u0103 de sarea obi\u0219nuit\u0103 (clorura de sodiu &#8211; NaCl), propriet\u0103\u021bile clorurii de calciu o fac mult mai eficient\u0103 \u00een lupta cu adversit\u0103\u021bile iernii pe \u0219osele (este eficient\u0103 p\u00e2n\u0103 la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel c\u0103 peste jum\u0103tate din produc\u021bia mondial\u0103 de clorur\u0103 de calciu se folose\u0219te \u00een acest scop.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Analiza informa\u021biilor nutri\u021bionale<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Valoarea energetic\u0103 per 100 grame produs variaz\u0103 \u00eentre 169 kcal \u0219i 310 kcal. Cantitatea de gr\u0103simi per 100 grame produs variaz\u0103 \u00eentre 12 grame \u015fi 26 grame din care gr\u0103simi saturate \u00eentre 8,4 grame \u015fi 18 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate \u00een institu\u021bii medicale \u0219i universit\u0103\u021bi de prestigiu arat\u0103 c\u0103 gr\u0103simile saturate cresc riscul de apari\u021bie a afec\u021biunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral \u0219i sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer \u015fi Parkinson, cancerele de colon \u0219i s\u00e2n, determin\u0103 rezisten\u0163a la insulin\u0103, favoriz\u00e2nd apari\u0163ia diabetului de tip 2 \u015fi determin\u0103 deficien\u0163e de \u00eenv\u0103\u0163are la tineri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaz\u0103 \u00eentre 12 grame \u015fi 21 grame.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Produsele analizate au un con\u0163inut ridicat de sare, care variaz\u0103 \u00eentre 1 gram \u015fi 6 grame.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Unul din trei sortimente de br\u00e2nz\u0103 telemea con\u021bine clorur\u0103 de calciu! Cea mai larg\u0103 utilizare,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-43242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-breaking-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=43242"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/43242\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=43242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=43242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=43242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}