{"id":6867,"date":"2013-08-03T19:52:27","date_gmt":"2013-08-03T16:52:27","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=6867"},"modified":"2013-08-04T13:30:48","modified_gmt":"2013-08-04T10:30:48","slug":"partituri-in-eter","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/partituri-in-eter\/","title":{"rendered":"Partituri \u00een eter"},"content":{"rendered":"

\"Andra_Mitia_Povestile-Orasului\"<\/a><\/p>\n

V\u0103 propun un mic exerci\u021biu de imagina\u021bie. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne imagin\u0103m cum ar ar\u0103ta zilele noastre \u0219i mai ales \u00eendeletnicirile uzuale \u00een absen\u021ba progresului tehnnic care pare s\u0103 ne fi \u00eenso\u021bit dintotdeauna. E o compara\u021bie pe care mul\u021bi dintre noi o fac frecvent av\u00e2nd drept r\u0103spuns unul unanim acceptat.<\/p>\n

Denumit „acest miracol, ca-n pove\u0219ti” (George Enescu), radioul \u0219i prezen\u021ba lui \u00een via\u021ba de zi cu zi avea s\u0103 modifice radical percep\u021bia asupra cotidianului, odat\u0103 inventat. Departele devine aproape, informa\u021bia este la \u00eendem\u00e2na tuturor categoriilor de oameni \u0219i poate cel mai important, educa\u021bia\u00a0 na\u021bional\u0103 avea ca reprezentat acest prieten invizibil \u0219i deosebit de vocal.<\/p>\n

Timpul liber \u00ee\u0219i reconfigureaz\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area \u0219i odat\u0103 cu el schimb\u0103rile petrecute \u00een mentalitatea fiec\u0103rui ascult\u0103tor de la sate sau ora\u0219e, erau de propor\u021bii. Cele dou\u0103 tipuri de revolu\u021bii, industrial\u0103 \u0219i informa\u021bional\u0103, \u00een care se \u00eenscrie \u0219i progresul tehnic al radiofoniei f\u0103r\u0103 fir, au marcat direc\u021bia civiliza\u021biei mondiale. Pe scurt, vorbim despre un moment al schimb\u0103rilor care aduc dup\u0103 ele noi etape \u00een evolu\u021bia uman\u0103.<\/p>\n

E greu, probabil imposibil, s\u0103 ne transpunem \u00eentr-un asemenea context \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat impactul pe care una dintre aceste schimb\u0103ri le-a avut la nivel micro, adic\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n

\u00cenceputurile \u0219i preg\u0103tirile pentru debutul fenomenului radio \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc au cunscut c\u00e2\u021biva ani de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u0219i eforturi considerabile pentru a fi posibil. La \u00eenceputul anului 1921, la nivel mondial se realizeaz\u0103 primele transmisii \u0219i recep\u021bii radio peste tot \u00een lume. Primele emisiuni oficiale ale Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Radio sunt semnate cu anul 1928 \u00een antet, \u00eens\u0103 anul 1925 este cel al preg\u0103tirilor incipiente ale telefoniei f\u0103r\u0103 fir.\u00a0 Societatea Prietenii Radiofoniei este p\u0103rintele radiofoniei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a fost creat\u0103 la ini\u021biativa Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Fizic\u0103, mai t\u00e2rziu Institutul de Electro Tehnic\u0103 din Bucure\u0219ti. Formele legale ale difuziunii de emisii radio s-au sintetizat \u00een „Legea\u00a0 pentru instalarea \u0219i folosirea posturilor radio telegrafice”, aprobat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al aceluia\u0219i an, \u00een luna noiembrie.<\/p>\n

\"GIURGIU<\/a><\/p>\n

Legea a st\u00e2rnit controverse \u0219i dezbateri deoarece au fost luate \u00een calcul \u0219i atributele defectuoase care puteau veni cu aceast\u0103 nou\u0103 cucerire tehnic\u0103. Prima pist\u0103 nociv\u0103 a informa\u021biei pe calea undelor radio ar fi fost, se credea, spionajul. S-a \u00een\u021beles \u00eens\u0103 rapid c\u0103 adev\u0103ratul rol al radiodifuziunii \u00een Rom\u00e2nia era cel al noilor pun\u021bi spre o educa\u021bie temeinic\u0103 \u0219i o cultur\u0103 solid\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 c\u0103tre c\u00e2t mai mul\u021bi ascult\u0103tori din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Primele sunete care s-au auzit fo\u0219nite \u0219i sacadate, au \u00eenceput s\u0103 fie lansate \u00een eter \u00een anul 1926. Suporturile trimise erau ni\u0219te pl\u0103ci de gramofon cu \u00eenregistr\u0103ri muzicale \u0219i un microfon de c\u0103rbune, responsabil pentru acutizarea unora dintre tonalit\u0103\u021bi, prelungirea altora sau pentru pauzele nea\u0219teptate. Acel sunet specific radioului.<\/p>\n

Din luna august a anului 1928 datorit\u0103 unor \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri tehnice, s-au putut transmite \u00een direct primele recitaluri instrumentale. Recep\u021bia lor a fost testat\u0103 \u00een prim\u0103 faz\u0103 \u00een ora\u0219ul imediat apropiat, Giurgiu, unde era deja instalat\u0103 o anten\u0103 de recep\u021bie.<\/p>\n

\u00cen acest sens exist\u0103 \u0219i o dovad\u0103 \u00eeng\u0103lbenit\u0103 a reac\u021biei prompte din partea unui ascult\u0103tor radio din Giurgiu pe nume Ghi\u021b\u0103 Petrescu. El transmitea Institutului Electro Tehnic \u00een luna februarie a anului 1928, c\u0103 acordurile prodigioase ale simfoniei lui Ludwig van Beethoven s-au recep\u021bionat \u00een condi\u021bii bune la Giurgiu: „Sunt un modest amator de radio. Am un aparat cu patru l\u0103mpi. Antena No.5 de 25 m. V\u0103 comunic c\u0103 am auzit bine de tot simfonia a IX-a retransmis\u0103 prin noua metod\u0103. Partea a IV-a, finalul cam sacadat \u0219i cu \u00eentreruperi (far\u0103 a fi goluri). Explica\u021biile foarte clare. Ziua de ieri marcheaz\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een difuziunea dumneavoastr\u0103. V\u0103 rug\u0103m a continua \u0219i a accelera constituirea Societ\u0103\u021bii. Pe vremuri am fost senator, am votat legea \u0219i nu regret. Continua\u021bi. Avocat Ghi\u0163\u0103 Petrescu. Giurgiu” 27 februarie 1928.<\/p>\n

\"GIURGIU<\/a><\/p>\n

Partiturile necunoscute p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i ariile muzicii simfonice ajung deci acolo unde poate prea pu\u021bini auziser\u0103 de existen\u021ba lor. Deci rolul radioului devine palpabil.<\/p>\n

Recomandarea domnului Ghi\u021b\u0103 Petrescu drept „fost senator \u0219i avocat” \u00eel \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te s\u0103 confirme fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile na\u021bionale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aprobarea Legii pentru instalarea \u0219i folosin\u021ba posturilor radio telegrafice: „Pe vremuri am fost senator, am votat legea \u0219i nu regret. Continua\u021bi. Avocat Ghi\u021b\u0103 Petrescu. Giurgiu”.<\/p>\n

El a participat activ la implementarea radiodifuziunii din acei ani \u0219i poate ce e mai important, a \u00een\u021beles \u0219i sprijinit \u00een avans acea „cutie c\u00e2nt\u0103toare” care va deschide noi orizonturi culturale.<\/p>\n

Dup\u0103 acest moment premerg\u0103tor primelor emisii oficiale ale Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, armonii\u00a0 semnate de compozitori celebri precum Beethoven \u0219i nu numai, au r\u0103sunat ne\u00eentrerupt \u015fi luate \u00een seam\u0103, din cutia devenit\u0103 scen\u0103 de concerte.<\/p>\n

Giurgiu a fost o prima oprire a acordurilor eterice ale Simfoniei a IX-a de L.W.Beethoven. \u0218tim asta\u00a0 de la Ghi\u0163\u0103 Petrescu. O hart\u0103 a ora\u0219ului din anul 1939, adic\u0103 11 ani de la debutul radiofonic, consemneaz\u0103 denumirea unei str\u0103zi sub numele de Ghi\u021b\u0103 Petrescu, ast\u0103zi Str Doroban\u021bi. Este strada de unde s-au semnalat primele recep\u021bii radio din Giurgiu \u00een bune condi\u021bii. Strada purta atunci numele semnatarului nostru, o form\u0103 de recunoa\u0219tere local\u0103 a uneia dintre elitele locale.<\/p>\n

Ast\u0103zi, fosta strad\u0103 Ghi\u021b\u0103 Petrescu este una dintre str\u0103zile cochete din centrul ora\u0219ului, neatinse de schimb\u0103rile istorice. Ea p\u0103streaz\u0103 o semnifica\u021bie important\u0103 pentru rela\u021bia eteric\u0103 dintre Giurgiu \u0219i Bucure\u0219ti, \u0219i de ce nu, pentru nivelul cultural pe care ar fi putut s\u0103 \u00eel dezvolte urbea de provincie.<\/p>\n

\u00a0Un articol de<\/i><\/p>\n

Andra Mitia Dumitru, <\/i><\/b><\/p>\n

antropolog, documentarist <\/i><\/p>\n

Radio Rom\u00e2nia<\/i><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u0103 propun un mic exerci\u021biu de imagina\u021bie. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne imagin\u0103m cum ar ar\u0103ta zilele noastre \u0219i mai ales \u00eendeletnicirile uzuale \u00een absen\u021ba progresului tehnnic care pare s\u0103 ne fi \u00eenso\u021bit dintotdeauna. E o compara\u021bie pe care mul\u021bi dintre noi o fac frecvent av\u00e2nd drept r\u0103spuns unul unanim acceptat. Denumit „acest miracol, ca-n pove\u0219ti” […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-6867","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6867","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6867"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6867\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6867"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6867"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6867"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}