{"id":71892,"date":"2020-07-24T12:13:02","date_gmt":"2020-07-24T09:13:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=71892"},"modified":"2020-07-24T12:13:02","modified_gmt":"2020-07-24T09:13:02","slug":"criza-generata-de-covid-19-redeseneaza-harta-investitiilor-unde-se-poate-plasa-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/criza-generata-de-covid-19-redeseneaza-harta-investitiilor-unde-se-poate-plasa-romania\/","title":{"rendered":"Criza generat\u0103 de COVID-19 redeseneaz\u0103 harta investi\u021biilor. Unde se poate plasa Rom\u00e2nia?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-scaled.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-71893\" src=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-560x373.jpg\" alt=\"\" width=\"560\" height=\"373\" srcset=\"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-560x373.jpg 560w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-250x167.jpg 250w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-768x512.jpg 768w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-1536x1024.jpg 1536w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-2048x1366.jpg 2048w, https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Dan-Badin-Deloitte-Romania-400x267.jpg 400w\" sizes=\"auto, (max-width: 560px) 100vw, 560px\" \/><\/a>Incertitudinea generat\u0103 de pandemia de COVID-19 este<!--more--> departe de a se fi risipit, iar efectele asupra economiilor lumii sunt tot mai greu de estimat. \u00cen aceste condi\u021bii, competi\u021bia pentru resurse financiare se \u00eente\u021be\u0219te. La nivel global, fluxul investi\u021biilor este estimat s\u0103 scad\u0103 anul acesta, \u00eentr-un scenariu optimist, cu peste 30%, potrivit OECD. \u00cen Rom\u00e2nia, investi\u021biile str\u0103ine directe sunt pe minus \u00een prima parte a acestui an, iar cele interne, de\u0219i \u00een u\u0219oar\u0103 revenire comparativ cu anii trecu\u021bi, r\u0103m\u00e2n insuficiente pentru a men\u021bine economia pe linia de plutire. Criza economic\u0103 vine, \u00eens\u0103, \u0219i cu o real\u0103 oportunitate pentru \u021bara noastr\u0103, dar aceasta trebuie \u0219i valorificat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pandemia a eviden\u021biat, din nou, lipsa cronic\u0103 de investi\u021bii la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri, \u00een infrastructur\u0103 \u00een general (de transport, de s\u0103n\u0103tate, educa\u021bional\u0103, informatic\u0103 etc.) \u0219i, implicit, nevoia stringent\u0103 de cre\u0219tere a acestora.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>De ce avem nevoie de investi\u021bii?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Beneficiile investi\u021biilor \u00een economie sunt mai mult dec\u00e2t evidente, <\/strong>av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 orice activitate economic\u0103 genereaz\u0103 venituri pentru comunitate (salarii, taxe, alte investi\u021bii), iar datele BNR arat\u0103 corelarea clar\u0103 \u00eentre nivelul investi\u021biilor publice \u0219i evolu\u021bia PIB. Spre exemplu, \u00eentre 2004 \u0219i 2008, investi\u021biile publice au crescut cu 125% (mai mult dec\u00e2t dublu), iar nivelul PIB a avansat \u00een acela\u0219i ritm (de la 60 de miliarde de euro la 140 de miliarde de euro). \u00cen perioada 2008 \u2013 2012, investi\u021biile au stagnat, iar PIB-ul s-a redus cu aproximativ 15 miliarde de euro. \u00centre 2012 \u0219i 2015, investi\u021biile publice au crescut \u00een ritm cu PIB-ul, \u00eens\u0103, ulterior, discursul populist a propulsat consumul ca motor de cre\u0219tere economic\u0103, \u00een detrimentul investi\u021biilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen aceste condi\u021bii, investi\u021biile treneaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de ani buni, cu excep\u021bii insulare care nu fac dec\u00e2t s\u0103 accentueze beneficiile ratate la nivel na\u021bional. Care sunt cauzele? Pe plan intern, resursele pentru investi\u021bii sunt extrem de limitate. Societ\u0103\u021bile autohtone sunt foarte slab capitalizate (aproape 40% aveau capitaluri negative la finalul anului 2018, potrivit datelor BNR) \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu au bani de investi\u021bii \u0219i nici capacitatea de a se \u00eemprumuta, iar investi\u021biile statului au fost sistematic sacrificate \u00een scop electoral. De\u0219i se remarc\u0103 o u\u0219oar\u0103 revenire a investi\u021biilor publice \u00een prima jum\u0103tate a acestui an, baza de raportare extrem de redus\u0103 \u0219i presiunile bugetare \u00een cre\u0219tere indic\u0103 faptul c\u0103 acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Stimularea investi\u021biilor interne este, desigur, de dorit \u00een acest context \u0219i nu numai, dar nu poate avea efectul scontat \u00een lipsa unor surse viabile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Investi\u021biile str\u0103ine, descurajate \u00een ultimii ani, ar putea s\u0103 compenseze dificult\u0103\u021bile de finan\u021bare din plan intern, venind chiar cu beneficii suplimentare fa\u021b\u0103 de cele locale &#8211; la salariile, contribu\u021biile \u0219i taxele suplimentare generate se adaug\u0103 \u0219i investi\u021biile pe care companiile str\u0103ine le realizeaz\u0103 \u00een preg\u0103tirea angaja\u021bilor \u0219i aportul de <em>know-how<\/em> (expertiz\u0103 \u00een domeniile \u00een care activeaz\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Toate aceste avantaje sunt, deja, eviden\u021biate \u00een datele statistice, care arat\u0103 decalajele de dezvoltare dintre jude\u021be \u00een func\u021bie de investi\u021biile str\u0103ine atrase. Spre exemplu, \u00een Timi\u0219 (cu investi\u021bii de 4,4 miliarde de euro la finalul anului 2018, potrivit BNR) \u0219i Cluj (1,9 miliarde de euro) salariul mediu net lunar s-a situat \u00een 2019 la 3.375 de lei, respectiv 3.503 lei. Prin compara\u021bie, \u00een Mehedin\u021bi (cu investi\u021bii str\u0103ine de 16 milioane de euro) \u0219i \u00een Teleorman (87 de milioane de euro), salariile sunt mai mici cu aproximativ 1.000 de lei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mai mult, Comisia de Prognoz\u0103 (CNSP) public\u0103 o serie de \u201eindici de disparitate\u201d raporta\u021bi la regiunea de Vest a \u021b\u0103rii, cea mai bogat\u0103 \u00een investi\u021bii (dup\u0103 Bucure\u0219ti-Ilfov). Un exemplu elocvent este indicele de disparitate calculat \u00een func\u021bie de PIB\/locuitor pentru regiunea Nord-Est fa\u021b\u0103 de Regiunea de Vest, estimat la 60,3% pentru 2019.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>M\u0103surile pentru atragerea investi\u021biilor str\u0103ine, necesare acum<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tergiversarea adopt\u0103rii de m\u0103suri pentru atragerea investi\u021biilor de orice natur\u0103, dar mai ales str\u0103ine, \u00een contextul \u00een care cele rom\u00e2ne\u0219ti sunt extrem de limitate, ar putea fi periculoas\u0103 din cel pu\u021bin dou\u0103 considerente.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Primul este reprezentat de fenomenul de <em>reshoring<\/em> (planurile actuale ale companiilor europene de scurtare sau de repatriere a lan\u021burilor de produc\u021bie, \u00een condi\u021biile distan\u021belor tot mai problematice \u0219i a tensiunilor comerciale care au escaladat pe fondul pandemiei). Aceast\u0103 reg\u00e2ndire a strategiilor ar putea reprezenta o oportunitate pentru Rom\u00e2nia, mai ales c\u0103, \u00een Europa, repatrierea poate fi privit\u0103 \u00een sensul mai larg al pie\u021bei comune. Astfel, capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie retrase de pe alte continente ar putea fi relocate \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 noi reu\u0219im s\u0103 c\u00e2\u0219tigam competi\u021bia cu alte state din regiune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Al doilea considerent pentru care trebuie urgentate m\u0103surile de atragere a investi\u021biilor str\u0103ine este reprezentat de nevoia de absorb\u021bie a fondurilor pe care Uniunea European\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 le pun\u0103 la dispozi\u021bia statelor membre \u00een cadrul programului de redresare. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, se vehiculeaz\u0103 sume consistente (chiar dac\u0103 discu\u021biile \u00eenc\u0103 nu s-au \u00eencheiat), de peste 30 de miliarde de euro, din care jum\u0103tate ar fi fonduri nerambursabile. Pentru atragerea acestor bani, \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia are nevoie de proiecte viabile, capitol la care a avut tot timpul restan\u021be, iar companiile str\u0103ine, prin expertiza pe care o de\u021bin \u00een dezvoltarea de proiecte \u00een domeniile \u00een care activeaz\u0103, pot contribui decisiv la absorb\u021bia acestor fonduri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Care sunt pa\u0219ii necesari pentru a cre\u0219te \u0219ansele Rom\u00e2niei \u00een fa\u021ba competitorilor?<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Oportunit\u0103\u021bile enun\u021bate nu vor fi valabile la nesf\u00e2r\u0219it \u0219i, tocmai de aceea, acesta poate fi momentul ideal pentru reg\u00e2ndirea unei strategii viabile pentru \u00eencurajarea investi\u021biilor str\u0103ine. Aceasta ar trebui s\u0103 con\u021bin\u0103, printre altele, crearea unor entit\u0103\u021bi sau re\u00eenfiin\u021barea unei structuri de sine st\u0103t\u0103toare, pe modelul fostei Agen\u021bii Rom\u00e2ne pentru Investi\u021bii Str\u0103ine, cu atribu\u021bii concrete \u00een atragerea investitorilor \u0219i, mai ales, \u00een eliminarea barierelor din calea lor. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, strategia ar trebui s\u0103 con\u021bin\u0103 inclusiv ac\u021biuni de diploma\u021bie economic\u0103, derulate prin intermediul personalului din ambasade \u0219i consulate, cu scopul promov\u0103rii Rom\u00e2niei ca destina\u021bie de investi\u021bii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un real stimulent \u00een atragerea investi\u021biilor str\u0103ine r\u0103m\u00e2ne dezvoltarea infrastructurii na\u021bionale care poate aduce beneficii \u00eentregii societ\u0103\u021bi, nu doar investitorilor, prin efecte pozitive \u00een lan\u021b asupra subcontractorilor locali, furnizorilor \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, comunit\u0103\u021bii per ansamblu. Practic, investi\u021biile \u00een infrastructur\u0103 pot genera o spiral\u0103 ascendent\u0103, ele contribuind, \u00een sine, la atragerea altor investitori \u00een zonele \u00een care infrastructura se dezvolt\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dincolo de toate acestea, restabilirea \u00eencrederii investitorilor str\u0103ini \u00een economie, dar mai ales \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, este esen\u021bial\u0103. Discursul ostil la adresa investitorilor str\u0103ini exprimat de unii demnitari \u0219i politicieni, cu scopuri electorale sub\u00een\u021belese, trebuie eliminat din comunicarea public\u0103 pentru c\u0103, dincolo de faptul c\u0103 expune false probleme ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, induce un sentiment de ne\u00eencredere poten\u021bialilor investitori. La acest aspect ar trebui, de asemenea, s\u0103 se adauge stabilitatea legislativ\u0103, \u00een special cea fiscal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t derapaje de genul OUG 114 s\u0103 devin\u0103 istorie, iar investitorii s\u0103 capete \u00eencredere c\u0103 \u00ee\u0219i pot face un plan cel pu\u021bin pe termen mediu, f\u0103r\u0103 a risca schimb\u0103ri majore de legisla\u021bie, adoptate netransparent \u0219i \u00een regim de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen concluzie, Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de o nou\u0103 \u0219ans\u0103 pentru a atrage investi\u021bii str\u0103ine, dar care trebuie valorificat\u0103 ACUM, nu \u00een viitor, nu dup\u0103 alegeri, nu dup\u0103 ce rezolv\u0103m alte probleme. \u0218i, dac\u0103 \u00een trecut, investitorii str\u0103ini au fost ataca\u021bi \u00een discursul public cu scopul c\u00e2\u0219tig\u0103rii de capital politic, iar efectele nocive ale acestei abord\u0103ri au fost demonstrate, poate ar trebui ca, de data aceasta, atragerea investi\u021biilor s\u0103 fie, dimpotriv\u0103, folosit\u0103 ca tem\u0103 major\u0103 \u0219i constructiv\u0103 \u00een campania electoral\u0103. \u0218i nu de un partid, ci de toate partidele. Dac\u0103 tot vorbim de recuperarea decalajelor fa\u021b\u0103 de celelalte \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103, ar trebui folosit\u0103 orice oportunitate de accelerare a cre\u0219terii economice. Investi\u021biile str\u0103ine reprezint\u0103 o astfel de oportunitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><em>Material de opinie de <strong>Dan B\u0103din<\/strong>, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Rom\u00e2nia<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Mai multe <strong>informa\u021bii \u0219i recomand\u0103ri pentru companii<\/strong> legate de modul \u00een care se pot preg\u0103ti <strong>\u00een contextul pandemiei de COVID-19<\/strong> sunt disponibile \u00een <strong><a href=\"https:\/\/www2.deloitte.com\/ro\/en\/pages\/business-continuity\/topics\/respond-effectively-to-COVID-19-challenges.html?icid=wn_respond-effectively-to-COVID-19-challenges\">sec\u021biunea dedicat\u0103 de pe site-ul Deloitte Rom\u00e2nia<\/a><\/strong>. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Pentru <strong>cele mai recente modific\u0103ri legislative<\/strong> adoptate <strong>\u00een contextul coronavirus<\/strong>, exper\u021bii Reff &amp; Asocia\u021bii | Deloitte Legal actualizeaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 o sec\u021biune dedicat\u0103, disponibil\u0103 <strong><a href=\"https:\/\/www2.deloitte.com\/ro\/en\/pages\/business-continuity\/articles\/COVID-19-legislative-tracker.html?icid=wn_COVID-19-legislative-tracker\">aici<\/a><\/strong>.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Incertitudinea generat\u0103 de pandemia de COVID-19 este<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-71892","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=71892"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71892\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=71892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=71892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=71892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}