{"id":96798,"date":"2023-04-02T10:00:34","date_gmt":"2023-04-02T07:00:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=96798"},"modified":"2023-04-02T10:00:52","modified_gmt":"2023-04-02T07:00:52","slug":"12-zimbri-vor-pleca-in-muntii-fagaras-dintr-un-nou-punct-de-reintroducere-aflat-in-zona-dobroneagu-comuna-nucsoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/12-zimbri-vor-pleca-in-muntii-fagaras-dintr-un-nou-punct-de-reintroducere-aflat-in-zona-dobroneagu-comuna-nucsoara\/","title":{"rendered":"12 zimbri vor pleca \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219, dintr-un nou punct de reintroducere, aflat \u00een zona Dobroneagu, comuna Nuc\u0219oara"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Zimbrii fac parte din proiectul de reintroducere dezvoltat de Funda\u021bia Conservation Carpathia, prin programul Life al Comisiei Europene, \u0219i au fost adu\u0219i \u00een noul \u021barc de carantin\u0103 \u0219i aclimatizare, \u00eencep\u00e2nd cu luna noiembrie a anului trecut, \u00een mai multe etape. Cele 12 exemplare provin din rezerva\u021bii \u0219i centre de reproducere din Suedia, Germania \u0219i Slovacia.<\/strong><\/p>\n

Funda\u021bia Conservation Carpathia lanseaz\u0103 al treilea punct de reintroducere a zimbrilor \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219, la Dobroneagu, \u00een apropierea comunei Nuc\u0219oara, jud. Arge\u0219, de unde 12 zimbri vor fi elibera\u021bi, \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103. Lansat \u00een 2019, programul de repopulare a Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219 cu zimbri, mai cuprinde alte dou\u0103 puncte de reintroducere a zimbrilor: Bunea, aflat pe raza comunei Ruc\u0103r, \u0219i Lere\u0219ti. Zonele de reintroducere \u0219i de eliberare a zimbrilor sunt situate la distan\u021b\u0103 de localit\u0103\u021bi, sunt atent studiate, astfel \u00eenc\u00e2t specia s\u0103 aib\u0103 condi\u021bii optime de trai \u0219i de hran\u0103.<\/p>\n

Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219 vor avea 58 de zimbri \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103<\/h4>\n

Din 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, prin programul de reintroducere a zimbrilor derulat de Funda\u021bia Conservation Carpathia au fost reintrodu\u0219i 36 de zimbri, \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 acestora li se vor ad\u0103uga \u00eenc\u0103 22 de exemplare. Ace\u0219tia se afl\u0103 \u00een cele trei \u021barcuri de aclimatizare, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 12 la Nuc\u0219oara, 5 la Bunea \u0219i 5 la Lere\u0219ti.<\/p>\n

Obiectivul final al proiectului este eliberarea a 75 de exemplare p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului 2024.<\/p>\n

Funda\u021bia Conservation Carpathia rescrie povestea zimbrilor \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219<\/h4>\n

Drumul zimbrilor \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219 \u00eencepe \u00eentr-unul dintre cele trei \u021barcuri de carantin\u0103 \u0219i aclimatizare amplasate pe terenurile aflate \u00een proprietatea \u00a0Funda\u021biei Conservation Carpathia. Dup\u0103 parcurgerea perioadei de carantin\u0103 de 30 zile, zimbrii sunt transfera\u021bi \u00een \u021barcul pentru aclimatizare unde r\u0103m\u00e2n p\u00e2n\u0103 \u00een momentul eliber\u0103rii. \u00cen func\u021bie de perioada anului \u00een care sunt adu\u0219i, zimbrii pot sta \u00een zona de aclimatizare p\u00e2n\u0103 la 6 luni, timp \u00een care se vor adapta la noile condi\u021bii de mediu.<\/p>\n

\u021aarcul de la Nuc\u0219oara are o suprafa\u021b\u0103 de 76 de ha, \u0219i la fel ca celelalte, este amenajat \u00een mijlocul s\u0103lb\u0103ticiei, iar condi\u021biile de aici sunt similare cu cele din libertate. Acesta dispune de facilit\u0103\u021bi de hr\u0103nire, depozitare a hranei \u0219i ad\u0103pare \u0219i este format din dou\u0103 p\u0103r\u021bi: zon\u0103 de carantin\u0103, de aproximativ 3-4 ha \u0219i zona de aclimatizare de 72 ha.<\/p>\n

\u021aarcul de aclimatizare este delimitat de un gard electric, special creat astfel \u00eenc\u00e2t fauna autohton\u0103 s\u0103 poat\u0103 circula \u00een interior, iar zimbrii s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 cu prezen\u021ba altor specii. Construc\u021bia dureaz\u0103 aproximativ 60 de zile \u0219i este realizat\u0103 de echipa de rangeri ai funda\u021biei.<\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care zimbrii sunt \u00een carantin\u0103 \u0219i aclimatizare, rangerii Funda\u021biei le verific\u0103 zilnic starea de s\u0103n\u0103tate, le ofer\u0103 hran\u0103 \u0219i \u00eenregistreaz\u0103 \u00eentr-o aplica\u021bie special creat\u0103 diver\u0219i parametri care permit monitorizarea \u0219i evolu\u021bia fiec\u0103rui exemplar.<\/p>\n

\u201eGradul de adaptare a zimbrilor elibera\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219 este unul bun, ace\u0219tia extinz\u00e2ndu-\u0219i treptat arealul \u00een zone cu habitate favorabile. Din aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 vom putea urm\u0103ri zimbrii din noul punct de reintroducere de la Dobroneagu-Nuc\u0219oara, o zon\u0103 care ofer\u0103 condi\u021bii la fel de bune pentru a sus\u021bine o popula\u021bie viabil\u0103 pentru specie. Prin implementarea acestui proiect, obiectivul Funda\u021biei Conservation Carpathia este de a forma o popula\u021bie de zimbri care s\u0103 fie independent\u0103, cu o stare de s\u0103n\u0103tate corespunz\u0103toare \u0219i care s\u0103 fie eficient\u0103 ecologic. Pe termen lung, succesul poate fi exprimat \u00een raport cu extinderea arealului \u0219i existen\u021ba schimbului de indivizi pe cale natural\u0103 \u00eentre popula\u021bii \u00eenvecinate de zimbri, afla\u021bi \u00een libertate ” , explic\u0103 Adrian Aldea \u2013 manager introducere specii \u00een cadrul Funda\u021biei Conservation Carpathia.<\/p>\n

Zimbrul \u2013 un element cheie \u00een revitalizarea ecosistemului din Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219<\/h4>\n

Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul (Bison bonasus) este un animal erbivor, cu dieta foarte variat\u0103, ocup\u00e2ndu-\u0219i p\u00e2n\u0103 la 80% din zi pentru a se hr\u0103ni. Astfel, zimbrii au un rol important \u00een conservarea biodiversit\u0103\u021bii, sus\u021bin\u00e2nd un echilibru \u00eentre ecosistemele forestiere \u0219i de paji\u0219ti, poienile \u015fi p\u0103durile fiind men\u0163inute prin p\u0103\u015funatul acestora.<\/p>\n

Despre Funda\u021bia Conservation Carpathia<\/strong><\/p>\n

Funda\u021bia Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Mun\u021bii Carpa\u021bi, \u00een beneficiul biodiversit\u0103\u021bii \u0219i a comunit\u0103\u021bilor locale. Din 2009, funda\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de p\u0103duri \u0219i p\u0103\u0219uni alpine \u00een sud\u2011estul Carpa\u021bilor Meridionali, achizi\u021bion\u00e2ndu-le cu scop de conservare, a plantat peste 3.7 milioane de puie\u021bi pe 1.819 ha afectate de t\u0103ieri, a creat o zon\u0103 de 78.000 ha pe care nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 v\u00e2n\u0103toare sportiv\u0103 \u0219i de trofee. Funda\u021bia contribuie la bun\u0103starea comunit\u0103\u021bilor din vecin\u0103tatea p\u0103durilor protejate prin proiecte sociale, de educa\u021bie \u0219i de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Na\u021bional Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219.<\/em><\/p>\n

Despre proiect<\/strong><\/p>\n

Programul de populare cu zimbri din Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219 se realizeaz\u0103 \u00een cadrul proiectului \u201eCrearea unei zone de natur\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u00een sudul mun\u021bilor Carpa\u021bi, Rom\u00e2nia\u201d, LIFE18 NAT\/RO\/00108. Principalul scop al proiectului este reconstruc\u021bia habitatelor degradate \u0219i aplicarea unor m\u0103suri de conservare, care s\u0103 permit\u0103 refacerea proceselor naturale \u0219i crearea de beneficii comunit\u0103\u021bilor locale din zona Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219. <\/em>Proiectul este implementat de Funda\u021bia Conservation Carpathia cu partenerii \u00eentre anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Funda\u021biei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme \u0219i din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zimbrii fac parte din<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-96798","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-breaking-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/96798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=96798"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/96798\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=96798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=96798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=96798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}