{"id":99504,"date":"2023-08-16T17:41:17","date_gmt":"2023-08-16T14:41:17","guid":{"rendered":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/?p=99504"},"modified":"2023-08-16T17:49:50","modified_gmt":"2023-08-16T14:49:50","slug":"zece-ani-de-diversitate-muzicala-si-culturala-balkanik-festival-home-of-world-music-anunta-artistii-de-la-editia-x","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/zece-ani-de-diversitate-muzicala-si-culturala-balkanik-festival-home-of-world-music-anunta-artistii-de-la-editia-x\/","title":{"rendered":"Zece ani de diversitate muzical\u0103 \u0219i cultural\u0103: Balkanik Festival – Home of World Music anun\u021b\u0103 arti\u0219tii de la edi\u021bia X"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Balkanik Festival \u2013 Home of World Music, eveniment recunoscut \u00een \u021bar\u0103 \u0219i peste hotare ca unul dintre cele mai autentice \u0219i dinamice festivaluri de gen din Europa, revine \u00eentre 8 \u0219i 10 septembrie la Gr\u0103dina Uranus \u0219i pe strada Uranus din Bucure\u0219ti, pentru a s\u0103rb\u0103tori aniversarea de zece ani.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 edi\u021bie aniversar\u0103 aduce o noutate captivant\u0103: Balkanik Street Fair<\/strong> va anima strada Uranus<\/strong> \u00een weekend-ul 8 – 10 septembrie, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie imersiv\u0103 fascinant\u0103 \u00een culturile \u0219i tradi\u021biile regionale, printr-un t\u00e2rg de artizanat reinterpretat, jam sessions, ateliere creative \u0219i multe alte activit\u0103\u021bi care vor \u00eensufle\u021bi una dintre str\u0103zile importante din vechiul cartier Uranus, unde odinioar\u0103 locuiau me\u0219te\u0219ugarii \u0219i negustorii vechiului Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen Gr\u0103dina Uranus, vor avea loc concertele de la scena mare a festivalului, expozi\u021bii, demonstra\u021bii me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i ateliere creative, video mapping pe turnul de ap\u0103 istoric, mese rotunde despre tradi\u021biile creative \u0219i activit\u0103\u021bi pentru toate v\u00e2rstele. <\/strong><\/p>\n

\u201eProiect co-finan\u021bat de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin ARCUB \u00een<\/em> cadrul Programului Bucure\u0219ti acas\u0103 2023.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Arti\u0219tii care vor urca pe scena mare a Balkanik Festival, edi\u021bia X, sunt:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ovidiu Lipan <\/strong>\u021a\u0103nd<\/strong>\u0103ric<\/strong>\u0103 <\/strong>\u0219i Fanfara din Zece Pr\u0103jini (Rom\u00e2nia)<\/strong><\/p>\n

Ovidiu Lipan \u021a\u0103nd\u0103ric\u0103 este un artist complex, fiind unul din protagoni\u0219tii rock-ului rom\u00e2nesc. Jum\u0103tate din via\u021b\u0103 \u0219i-a petrecut-o \u00een exil, \u00een Germania, \u00eentorc\u00e2ndu-se pe meleagurile romane\u0219ti dup\u0103 Revolu\u021bie. \u00centors \u00een \u021bar\u0103, a \u00eenceput s\u0103 promoveze cultura muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i arm\u00e2neasc\u0103, prin realizarea mai multor albume diferite din punct de vedere stilistic. Compozi\u021biile sale, \u201eNatalis\u201d, \u201eMargareta\u201d, \u201eAve Maria\u201d, \u201eTango Toledo\u201d, au devenit piese de referin\u021b\u0103 pentru genurile multi-etnice care convie\u021buiesc \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Fanfara Shukar numit\u0103 \u0219i \u201eSperan\u021ba\u201d (\u00een limba rom\u00e2n\u0103) este o fanfar\u0103 din satul Zece Pr\u0103jini, Ia\u0219i, care s-a remarcat prin muzica cu tonalit\u0103\u021bi balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovic. Drumul forma\u021biei a c\u0103p\u0103tat av\u00e2nt odat\u0103 cu remarcarea ei de c\u0103tre Speran\u021ba R\u0103dulescu, etno-muzicolog la Muzeul \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n<\/a> din Bucure\u0219ti, \u00een edi\u021bia din 1989 a C\u00e2nt\u0103rii Rom\u00e2niei.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=jl0LLJDFblo<\/a><\/p>\n

PAPIERS D\u2019ARM\u00c9NIES cu Dan Gharibian (ex-Bratsch) (Armenia-Fran\u021ba)<\/strong><\/p>\n

Inspirat\u0103 de compozi\u021biile muzicale tradi\u021bionale ale Armeniei, Greciei \u0219i Turciei, Papiers d\u2019Arm\u00e9nies traverseaz\u0103 aceast\u0103 rut\u0103 care, de la est la vest, a inspirat mul\u021bi poe\u021bi, pictori, \u0219i arti\u0219ti. C\u00e2ntecele populare armene din Achroughs se intersecteaz\u0103 cu roman\u021bele din Anatolia \u0219i Georgia. Condu\u0219i de Dan Gharibian \u2013 fostul solist al grupului Bratsch! \u2013 muzicienii reinventeaz\u0103 o mare Armenie, cu amintiri, chipuri \u0219i parfumuri ale copil\u0103riei. Ei povestesc, de asemenea, exilul \u00een Grecia a mii de armeni care au sosit cu barca \u00een anii 1920, care au populat cartierele s\u0103race din Atena \u0219i Salonic. Ace\u0219tia vibrau auzind sunetele muzicii Rebetiko, muzica mahalalelor unde se c\u00e2ntau exilul, suferin\u021ba \u0219i dragostea pierdut\u0103.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=NIuwI0RvTQE<\/a><\/p>\n

SMADJ BALKAN PROJECT (Fran\u021ba-Tunisia)<\/strong><\/p>\n

Muzician parizian n\u0103scut \u00een Tunisia, Jean-Pierre Smadja (Smadj) a crescut ascult\u00e2nd muzic\u0103 oriental\u0103, brazilian\u0103, funk, soul \u0219i folk. \u00cen 2003, Smadj s-a al\u0103turat maestrului percu\u021bionist Burhan \u00d6\u00e7al pentru proiectul Burhan \u00d6\u00e7al & The Trakya All Stars. \u00centre timp, Smadj a \u00eenregistrat propriile proiecte al\u0103turi de al\u021bi virtuozi turci precum Savas Zurnaci \u0219i Orhan Osman, dar \u0219i cu DuOud („Sakat” al\u0103turi de muzicianul yemenit Abdulatif Yagoub \u0219i „Ping Kong”). A realizat un proiect solo intitulat „Selin” al\u0103turi de invita\u021bii speciali Erik Truffaz \u0219i Talvin Singh; a compus coloana sonor\u0103, al\u0103turi de Cem Yildiz, pentru filmul „Muro”; a dezvoltat un proiect amplu intitulat „oud after Smadj” al\u0103turi de Natacha Atlas, Ibrahim Maalouf, Mehdi Haddab \u0219i Cem Yildiz. Pentru Balkanik Festival, Smadj contureaz\u0103 un proiect \u00een exclusivitate, al\u0103turi de muzicienii Sylvain Barou \u0219i Ersoj Kazimov.<\/p>\n

EXTRALISCIO (Italia)<\/strong><\/p>\n

Extraliscio este o trup\u0103 italian\u0103 produs\u0103 de Betty Wrong Edizioni Musicali, condus\u0103 de Mirco Miriani, un virtuoz multi-instrumentist. Filmul lor, „Extraliscio \u2013 Punk da Balera. Si baller\u00e0 finch\u00e9 entra la luce dell\u2019alba” (c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului SIAE pentru Talente Creative \u0219i al premiului FICE-Federazione Italiana dei Cinema d\u2019Essai \u00een Mantova), produs \u00een 2020 de Elisabetta Sgarbi, a fost distribuit de Nexo Digital \u00een cinematografele italiene ca eveniment special. \u00cen acela\u0219i an, trupa a compus c\u00e2ntecul oficial al celei de-a 103-a edi\u021bii a Giro d\u2019Italia, intitulat „GiraGiroGiraGi”, \u0219i cele dou\u0103 teme muzicale pentru evenimentul La Milanesiana, creat \u0219i regizat de Elisabetta Sgarbi: „Il ballo della Rosa”, o pies\u0103 instrumental\u0103, \u0219i „Milanesiana di Riviera”. Extraliscio sunt inventatorii unei noi forme de muzic\u0103 italian\u0103 dancehall<\/em>.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=e6a57YVcBAs<\/a><\/p>\n

KERMESZ A <\/strong>L\u2019EST (Belgia)<\/strong><\/p>\n

\u00cembin\u00e2nd emo\u021bia melodiilor balcanice \u0219i klezmer cu puterea rock-ului \u0219i metal-ului, KermesZ \u00e0 l\u2019Est<\/strong> este o fanfar\u0103 unic\u0103, de o vivacitate contagioas\u0103. \u00cenarmat\u0103 cu jachete din piele \u0219i legendarul lor spirit de petrecere, aceast\u0103 neo-fanfar\u0103 post-punk transform\u0103 publicul \u00eentr-o mare de dansatori. Repertoriul lor unic este completat de interac\u021biunile lor scenice amuzante, inspirate din spectacolele bizare \u0219i cabinetele de curiozit\u0103\u021bi, pentru a crea un spectacol exploziv, plin de dans \u0219i energie. De peste 10 ani, KermesZ \u00e0 l\u2019Est vitalizeaz\u0103 festivalurile de art\u0103 stradal\u0103 \u0219i scenele festivalurilor din \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=_TOilNQiY10<\/a><\/p>\n

PAULINA (Rom\u00e2nia)<\/strong><\/p>\n

Paulina a urmat lec\u021bii de pian, de canto \u0219i de vioar\u0103, \u00eens\u0103 este tipologia de artist\u0103 care se las\u0103 ghidat\u0103 de intui\u021bie. Crescut\u0103 printre casete, aproape de l\u0103utari \u0219i oameni creativi, provine dintr-o familie de muzicieni \u00een cadrul c\u0103reia a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 iubeasc\u0103 via\u021ba prin art\u0103, printre metali\u0219ti \u0219i printre l\u0103utari. Prin \u00eentreaga lume, Paulina caut\u0103 frumuse\u021bea din neconven\u021bional, cu inocen\u021b\u0103 \u0219i bl\u00e2nde\u021be. Paulina a devenit cunoscut\u0103 odat\u0103 cu lansarea pieselor Feti\u021ba ta de milioane, Bucure\u0219ti sau C\u00e2ntec de dor, compuse \u00een stilul de \u00eenceput al anilor \u201990.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=EuNExwVpfjM<\/a><\/p>\n

KRISTIJAN AZIROVIC ORCHESTRA (Serbia) <\/strong><\/p>\n

Orchestra Kristijan Azirovi\u0107 transform\u0103 fiecare concert \u00eentr-o s\u0103rb\u0103toare. Cu arsenalul s\u0103u de instrumente de suflat \u0219i percu\u021bie, aceast\u0103 celebr\u0103 fanfar\u0103 s\u00e2rb\u0103 a c\u00e2\u0219tigat numeroase premii la Festivalul Fanfarelor de la Gu\u010da. Aceast\u0103 competi\u021bie adun\u0103 \u00een fiecare an cele mai bune fanfare din Serbia \u0219i nu numai, \u0219i peste 300.000 de vizitatori \u00een fiecare zi.<\/p>\n

UFUK CO\u0218KUN & friends (Turcia-Rom\u00e2nia)<\/strong><\/p>\n

Ufuk Co\u0219kun, muzician turc, locuie\u0219te \u00een prezent la Istanbul \u0219i c\u00eent\u0103 de 20 de ani la baglama (saz), iar pasiunea pentru filozofia \u0219i sunetul acestui instrument a transmis-o prin concerte \u00een majoritatea ora\u0219elor mari din Turcia \u0219i Germania. Prin muzica sa, el red\u0103 sentimentele predecesorilor s\u0103i necunoscu\u021bi \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 descoperire a spectrului propriilor sale tr\u0103iri. Pentru c\u0103 singurul limbaj cu adev\u0103rat universal e muzica, Ufuk ne invit\u0103 s\u0103 facem \u00eempreun\u0103 o c\u0103l\u0103torie sonor\u0103 \u00een Anatolia. Vom face un popas at\u00eet la folclorul anatolian, c\u00eet \u0219i \u00een inima propriului limbaj muzical al artistului. Vom asista la jongl\u0103ri \u00eentre trecut \u0219i prezent \u0219i vom traversa un amalgam de emo\u021bii modelate de saz, percu\u021bie \u0219i chitar\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Ufuk Co\u0219kun \u0219i invita\u021bii s\u0103i din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=tmETORCEK78<\/a><\/p>\n

WENYHORA (Polonia) <\/strong><\/p>\n

Wernyhora este o trup\u0103 de world music din Sanok, c\u00e2\u0219tig\u0103toare a Premiului I la Concursul de Muzic\u0103 Tradi\u021bional\u0103 la Festivalul „Nowa Tradycja” (2021), precum \u0219i a Premiului Principal \u0219i Premiului Publicului la Festivalul „Miko\u0142ajki Folkowe” (2020). \u00cen c\u0103utarea lor muzical\u0103 actual\u0103, trupa se concentreaz\u0103 \u00een principal pe tradi\u021biile din zona de grani\u021b\u0103 polono-ucrainean\u0103, \u00een special muzica locuitorilor din Carpa\u021bi (de la regiunea Lemko p\u00e2n\u0103 la Hutsul).<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=XqgRw3-Q1bw<\/a><\/p>\n

Top of Form<\/p>\n

Bottom of Form<\/p>\n

Balkanik Festival este un eveniment care \u0219i-a propus, \u00eenc\u0103 de la prima edi\u021bie, s\u0103 promoveze incluziunea, \u00een\u021belegerea \u0219i acceptarea altor culturi, prin muzic\u0103 \u0219i alte arte, iar la cea de-a X-a edi\u021bie, organizatorii au lansat Manifestul Balkanik, pentru a exprima valorile care contureaz\u0103 evenimentul: \u201eDe 10 ani vedem binele \u00een public. De 10 ani vedem multiculturalism – adic\u0103 oameni care \u0219tiu versurile, chiar dac\u0103 nu cunosc limba. De 10 ani vedem egalitate – pentru c\u0103 noi n-avem zon\u0103 VIP. De 10 ani vedem curaj – pentru c\u0103 oamenii nu au nevoie de mod\u0103 pentru a fi ei \u00een\u0219i\u0219i. De 10 ani vedem comunitate – nu toat\u0103 lumea se \u0219tie, dar se recunoa\u0219te. De 10 ani vedem incluziune – suntem festivalul la care toate tipurile de familii se simt ca acas\u0103. De 10 ani vedem binele \u00een public. De 10 ani suntem o comunitate – si facem petreceri de \u021binut minte. De 10 ani tr\u0103im bucuria diversit\u0103\u021bii. Bucuria ne define\u0219te. Balkanik Festival.\u201d<\/em>Video Manifest Balkanik: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=P2wzay2ZxLY<\/p>\n

500 abonamente early bird sunt acum disponibile pe www.balkanikfestival.ro<\/a>, la pre\u021bul de 90 lei. La epuizarea acestora, abonamentele vor costa 120 lei.<\/p>\n

Website: https:\/\/balkanikfestival.ro\/<\/a><\/p>\n

Eveniment Facebook: https:\/\/www.facebook.com\/events\/1217197378977648<\/a><\/p>\n

Instagram: https:\/\/www.instagram.com\/balkanik_festival\/<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Balkanik Festival este organizat de Asocia\u021bia Cultural\u0103 Metropolis \u0219i The Fresh, co-finan\u021bat de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin ARCUB \u00een cadrul Programului \u201eBucure\u0219ti acas\u0103 2023\u201d, cu sprijinul OSCAR Downstream, al Uniunii Armenilor din Rom\u00e2nia, Institutului Italian de Cultur\u0103 Bucure\u0219ti, Institutului Francez, Institutului Cultural Rom\u00e2n, Institutului Polonez, Coca-Cola, Aperol<\/em><\/p>\n

\u201eCon\u021binutul acestui material nu reprezint\u0103 \u00een mod necesar pozi\u0163ia oficial\u0103 a Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u0219ti sau ARCUB.<\/em><\/p>\n

Parteneri media: Radio Guerrilla, IQads, Zile \u0219i Nop\u021bi, C\u0103rture\u0219ti, Ziarul Metropolis, Observator Cultural, life.ro, Revista Golan, Bookhub, Semne Bune, Capital Cultural, Happ.ro, Spotmedia, Infomusic, Best Music, Festivalism, mahmur.info, Tr\u0103ie\u0219te Muzica, Nine O\u2019Clock, Romania Journal, Utopia Balcanic\u0103, Munteanu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Balkanik Festival \u2013 Home of World Music, eveniment recunoscut \u00een \u021bar\u0103 \u0219i peste hotare ca unul dintre cele mai autentice \u0219i dinamice festivaluri de gen din Europa, revine \u00eentre 8 \u0219i 10 septembrie la<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-99504","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-breaking-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/99504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=99504"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/99504\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=99504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=99504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.giurgiuveanul.ro\/stiri\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=99504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}