La 9 mai 1877 ministrul de externe Mihail Kogălniceanu dă citire declaraţiei de independenţă a României în plenul parlamentului, moment de maximă importanţă pentru viitoarea evoluţie a Statului Român. Gestul lui Kogălniceanu produce la acea vreme o serie de efecte majore în politica externă a lumii, dar graţie unităţii de care vor da dovadă toate partidele politice acest eveniment va duce la desăvârşirea Statului Unitar Român Independent, România.

Practic, la 9 mai 1877 vor fi încununate eforturile românilor de veacuri şi va fi valorificată la nivel maxim participarea României la războiul ruso-turc, soldat cu victoria ruso-română. În cadrul războiului, românii vor triumfa la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin, reuşind astfel să slăbească adversarul de veacuri, cu jertfa a peste 10.000 de soldaţi, şi să obţină controlul asupra teritoriilor stăpânite de Imperiul Otoman.

Trebuie să amintim faptul că un rol reprezentativ în desfăşurarea evenimentelor vremii îi revine domnitorului Carol I, care, deşi nu era de origine română, a participat activ alături de ostaşii români pe câmpurile de luptă, determinându-i pe aceştia să lupte cu stoicism pentru realizarea unităţii de neam şi de ţară.

Data de 9 mai are un puternic răsunet şi la nivel global, deoarece la 9 mai 1945 va fi semnat actul de capitulare a Germaniei, luând astfel sfârşit cel mai sângeros conflict din istoria omenirii. Încheierea celui de-al doilea Război Mondial cu victoria Naţiunilor Unite creează noi perspective de dezvoltare a democraţiei la nivel mondial, Statele Unite ale Americii fiind un factor de echilibru în zonă, ce se va implica în mod activ în procesul de promovare a ideilor şi principiilor democratice, sprijinind chiar şi financiar în perioada următoare majoritatea statelor ce aleg calea democratică. Putem afirma faptul că şi România a avut un rol definitoriu în desfăşurarea evenimentelor, deoarece la 23 august 1944 ţara noastră decide să întoarcă armele împotriva Germaniei şi să lupte de partea Naţiunilor Unite.

  De asemenea, pe 9 mai sărbătorim şi ziua Europei, fiind comemorată declaraţia ministrului de externe francez Robert Schuman, care în anul 1950, la Paris, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică la nivel european, înlăturând astfel pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou conflict mondial în zonă, creând pentru început o instituţie care să reglementeze producţia cărbunelui şi a oţelului. Gestul lui Schuman este considerat de către marii istorici drept piatra de temelie ce să la baza actualei Uniuni Europene.

Drd. Adrian Simionescu,

Inspector în cadrul Biroului Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale