Aristide Poulopoulos: jertfa unui grec pentru România
În curtea Bisericii „Sfinții Voievozi” din satul Rădeana, comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău, se află un monument mai puțin cunoscut, dar de o mare valoare istorică și artistică: monumentul dedicat eroului Aristide N. Poulopoulos, mort pentru patrie în anul 1917, în Primul Război Mondial.
Inițial, monumentul a fost amplasat în fața bisericii, într-un loc de maximă vizibilitate și simbolism. După anul 2000, acesta a fost mutat în partea din spate a lăcașului de cult, unde se află și astăzi, într-un spațiu mai retras, dar încărcat de liniște și reculegere.
Un monument funerar realizat de un sculptor important al Iașului
Monumentul de la Rădeana poartă semnătura sculptorului S. Scutari (Salvador Scutari) din Iași, unul dintre cei mai importanți pietrari-sculptori activi în Moldova la începutul secolului al XX-lea. Lucrarea este realizată din piatră dură de culoare închisă (probabil granit sau bazalt), material frecvent utilizat în monumentele funerare monumentale din epocă, datorită durabilității și sobrietății sale.
Monumentul este compus dintr-un soclu masiv, peste care se ridică un corp paralelipipedic inscripționat, iar în partea superioară este amplasată o cruce latină masivă, simplă, fără ornamente excesive. Inscripția principală este săpată direct în piatră și menționează numele eroului, sacrificiul său („Mort pentru patrie”) și datele nașterii și morții:
- 12 octombrie 1888
- 28 august 1917
Execuția sobră, proporțiile echilibrate și claritatea volumelor sunt caracteristice atelierelor de sculptură funerară din Iași de la începutul secolului XX.
Salvador Scutari a fost unul dintre sculptorii care au realizat numeroase monumente funerare din Cimitirul „Eternitatea” din Iași, alături de Frederic Fairing (1863–1935). Cele mai frumoase și impunătoare monumente funerare din acest cimitir sunt opera acestor doi mari pietrari, ambii înmormântați, simbolic, în același loc. Nu mai puțin de 34 de monumente funerare realizate de Fairing și Scutari sunt clasate astăzi ca monumente istorice.
Conform informațiilor existente, Salvador Scutari ar fi avut două ateliere de lucru, unul la Iași și altul la Galați, iar semnătura sa apare și pe unele plăci și lucrări din zona Slănic Moldova – Izvoare, ceea ce confirmă amploarea activității sale artistice în Moldova.
Aristide Poulopoulos – un erou al României, cu origini grecești
Aristide Poulopoulos a fost un erou al României, de origine greacă, care a murit pentru patrie în anul 1917, în apropierea municipiului Giurgiu, în timpul luptelor grele din cadrul „Bătăliei pentru București”, când armata română încerca să respingă înaintarea trupelor invadatoare. Trupul său nu a mai fost recuperat niciodată de pe câmpul de luptă, ceea ce a amplificat drama familiei sale.
Puternic îndurerați de pierderea unicului fiu, părinții lui Aristide au decis să-i păstreze vie memoria prin ridicarea unui bust comemorativ în orașul natal, Giurgiu. Bustul a fost amplasat în fața casei părintești, clădire care, după naționalizare, a devenit dispensar.
Bustul din Giurgiu – ultima amintire a casei părintești
Bustul lui Aristide N. Poulopoulos, realizat în anul 1923, a fost turnat în cadrul Fabricii și Turnătoriei V.V. Rășcanu din București, una dintre cele mai prestigioase turnătorii ale vremii. Același atelier a realizat și alte lucrări celebre, precum:
- Bustul Dr. Alexandru Obregia (1935)
- Bustul Generalului Carol Davila (1912)
- Bustul I.G. Duca (1935)
Din păcate, casa părintească a eroului a avut un destin trist. După perioada în care a funcționat ca dispensar, imobilul a ajuns în proprietatea unei persoane fizice, care nu a conștientizat valoarea istorică a clădirii și a decis demolarea acesteia. Astăzi, singura amintire a eroului în acel loc a rămas bustul aflat la intersecția străzilor General Berthelot și Parcului, un martor tăcut al unei istorii uitate.
Un monument care leagă Moldova de Muntenia
Prezența monumentului lui Aristide Poulopoulos la Rădeana, deși eroul nu avea legături directe cunoscute cu satul, se înscrie în practica comemorativă a perioadei interbelice, când eroii Primului Război Mondial erau cinstiți simbolic în comunități diferite, ca expresie a recunoștinței naționale.
Astăzi, monumentul de la Rădeana rămâne nu doar un loc de reculegere, ci și o dovadă a întâlnirii dintre jertfa pentru patrie, arta funerară de valoare și memoria colectivă, care merită redescoperită și protejată.
Colacel Alexandru-Gabriel
-Radeana, comuna Stefan cel Mare, jud. Bacau –
Lasă un răspuns