Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o practică prin care un infractor poate fi condamnat fără a mai trece prin procesul de judecată. Prin acest acord, inculpatul îşi recunoaşte vinovăţia iar procurorul, care are rol de judecător în această situaţie, îi dă o sentinţă, pe care începe s-o execute imediat.

Acordul de vinovăţie este o înţelegere între procuror şi inculpat. Procurorul este cel care decide asupra pedepsei şi modului de executare a acesteia. În acest fel se reduce atât perioada lungă a unui proces de judecată, însă se urmăreşte şi degrevarea instanţelor. Beneficiul în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este faptul că inculpatul nu mai aşteaptă până ce dosarul său este judecat în fond şi apel. În plus, odată ce a semnat înţelegerea, cuantumul pedepsei rămâne fix, fără a mai exista riscul ca în apel sau recurs un judecător să îi majoreze pedeapsa. În plus, în momentul în care îşi recunoaşte vinovăţia, făptaşul beneficiază de reducerea pedepsei cu închisoarea cu o treime. Spre exemplu, dacă o persoană este inculpată pentru o infracţiune care este pedepsită cu un maxim de trei ani, după recunoaşterea vinovăţiei, maximul pedepsei va fi de doi ani. Un alt beneficiu al legii este acela că procesele se judecă mult mai rapid, nemaifiind nevoie de dezbateri în contradictoriu, pentru că prin recunoaşterea vinovăţiei, inculpatul îşi asumă şi probatoriul procurorilor.

Infracţiuni de cel mult şapte ani

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani. Iniţiativa încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei aparţine ori procurorului ori inculpatului sau avocatului acestuia. Totul porneşte din faza de urmărire penală. Un individ care a comis o faptă află de la poliţistul care îl anchetează faptul că are la dispoziţie şi soluţia acordului – după ce i se pune în vedere, vinovatul alege dacă este de acord sau nu cu procedura. Însă acest acord are şi anumite condiţii – nu poate fi încheiat de orice inculpat. În primul rând, vinovatul trebuie să-şi recunoască în totalitate fapta.

„Dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi, se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei distinct cu fiecare dintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor pentru care nu s-a încheiat acord”, se precizează în Noul Cod Penal.

În ultimul timp, această practică este adoptată şi de inculpaţi din judeţul Giurgiu, tocmai pentru a scăpa de procese lungi din instanţă.

Marcela Petcu