O conferinţă desfăşurată, vineri, la Giurgiu, la cabinetul deputatului Florian Nicolae, a pus în discuţie necesitatea construirii a 12 traversări peste Dunăre, între România şi Bugaria. La masa rotundă au participat primari din localităţi române şi bulgare riverane Dunării, reprezentanţi ai Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, ai  Asociaţiei Municipiilor Dunărene din Bulgaria, Asociaţiei „Comunităţile Locale Riverane Dunării”, precum şi ai Ministerului Afacerilor Externe din România, ONG-uri-lor şi mediului de afaceri din cele două ţări. Din păcate, niciun reprezentant al Primăriei Municipiului Giurgiu nu a fost prezent la acest eveniment.

La dezbatere au fost prezenţi Peter Langer, reprezentantul Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene şi Grupului de lucru al ţărilor dunărene,

Jürgen Eisele – purtătorul de cuvânt al grupului de lucru pentru economie, turism şi transport din cadrul Grupului de lucru al ţărilor dunărene şi coordonator al Centrul Tehnologic din Sofia,

Valentin Panait, de la Ministerul Afacerilor Externe din România, Maria Ţenkova, preşedintele Asociaţiei Municipiilor Dunărene din Bulgaria, Sever Avram, reprezentantul Asociaţiei „Comunităţile Locale Riverane Dunării”, Vasile Mustăţea, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, Dumitru Beianu, preşedintele Asociaţiei Intercomunitare „Sănătate Asigurată prin Apă Curată”, delegaţi ai Districtului Ruse.

În cuvântul adresat invitaţilor, deputatul Florian Nicolae, în calitatea sa de preşedintele al grupului parlamentar de prietenie cu Republica Bulgaria din Camera Deputaţilor, s-a declarat onorat că poate găzdui o întâlnire atât de importantă şi s-a arătat convins că numai printr-o colaborare între comunităţile din România şi Bulgaria şi factorii de decizie se poate ajunge la un rezultat favorabil.

Promovarea lucrărilor de investiţii

La rândul său, Peter Langer, reprezentantul Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, a iterat necesitatea construirii de noi traversări între România şi Bugaria, în contextul în care din cele 2.000 de poduri de peste Dunăre, doar patru leagă România de Bulgaria.

Acesta a subliniat faptul că iniţiativa construirii de noi traversări între România şi Bulgaria se împleteşte cu obiectivele Strategiei Uniunii Europene de Dezvoltare a Dunării. Totodată, a promis că va face demersurile necesare în vederea alocării de către Uniunea Europeană a fondurilor necesare realizării acestor investiţii strategice.

 Ce prevede iniţiativa

Jurgen Eisele, purtătorul de cuvânt al Grupului de lucru pentru economie, turism şi transport al ţărilor dunărene( ARGE) şi Consiliului Oraşelor Dunării din Viena a prezentat principalele obiective ale iniţiativei, potrivit cărora se impune realizarea simultană a celor 12 traversări peste Dunăre, într-o perioadă sustenabilă de 10 ani.

Potrivit acestuia, este nevoie de realizarea concomitentă a celor 12 traversări peste Dunăre, având în vedere că ar fi nevoie de 312 ani pentru finalizarea construcţiei celor 12 obiective, în condiţiile în care numai lucrarea de construcţie a podului dintre Calafat şi Vidin s-a terminat după 26 de ani.

Finanţarea ar trebui să se facă din Fondul European de Investiţii Strategice (EFSI), însă acest lucru presupune încheierea de parteneriate publice-private.

În acest sens, iniţiativa propune constituirea unei zone speciale pe Dunărea Inferioară, care să fie aprobată de guvernul român şi cel bulgar. Guvernaţii de pe cele două maluri ale Dunării ar trebui să adopte şi baza legală pentru încheierea parteneriatelor publice-private în zona specială, într-un cuvânt fondul legal pentru susţinerea acestor investiţii.

Concluzia dezbaterilor a fost concretizată în redactarea unei Declaraţii, asumată de către toţi cei prezenţi, urmând ca aceasta să fie susţinută şi prezentată preşedintelui Comisiei Europene, de o delegaţie mixtă româno-bulgară.

Declaraţia este semnată de participanţii la dezbateri, iar aceştia îşi propun ca iniţiativa lor să îşi atingă scopul propus.

Ce cuprinde Declaraţia „Traversări Dunărene”

„Vineri 3 iulie 2015, primarii comunităților  riverane Dunării, bulgare și române, s-au organizat într-o adunare la Giurgiu, unde au discutat situația traversării Dunării. Aceştia sunt:

– din partea Bulgariei – Primăriile localităţilor: Lom, Oryachovo, Guliyantsi, Nikopol, Svishtov, Ruse, Tutrakan, Silistra,

– din partea României – Primăriile localităţilor: Rast, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Brăila, Galați, Tulcea

Reprezentanții acestor comunități au concluzionat în unanimitate următoarele:

Pe distanța de 931 km a Dunării inferioare există 6 Poduri transversale (2 hidrocentrale – Baraje, 4 Poduri taxabile), cu totul insuficient. Aceasta înseamnă în medie o traversare la 155km. Realizarea de acțiuni comune de ambele maluri dunărene precum: turismul, activități de cultură și afaceri precum și reuniuni între localnici, pe tot parcursul Dunării inferioare, este practic imposibil. Pe segmentele Dunării superioare și pe alte fluvii europene nu întâlnim o situație nici pe departe comparabilă cu aceasta.

Adunarea reprezentanților comunităților solicită – și în numele a numeroase firme și asociații neguvernamentale, care susțin acesta inițiativă – Parlamentelor naționale ale Bulgariei și României să adopte măsuri legislative, ca în timpul cel mai scurt posibil, care să schimbe această stare de fapt.

Construirea a minimum 12 noi traversări va scade media acestora de la aprox. 155km până la cca. 51km. Asta nu reprezintă încă un necesar optim, însă îmbunătăţeşte considerabil situaţia.

Adunarea reprezentanților comunităților solicită, de asemenea, Comisiei Europene, Parlamentului European, Cosiliului Europei, realizarea aceastei infrastructuri. Aceasta realizare ar trebui să se facă din Fondul European de Investiţii Strategice (EFSI).

Aproximativ 10 milioane de cetăţeni, care trăiesc direct în zona Dunării inferioare, şi-ar îmbunătăţi considerabil în viitorii 10-15 ani condiţiile de trai, nu numai prin programe de finanţare ci şi prin eforturi eficiente.

Adunarea reprezentanților comunităților apelează, de asemenea, către aleşii din toate organizaţiile, care reprezintă interesele cetăţenilor din regiunile Dunării superioare şi mijlocii, societăţi, ONG- uri, să susţină Iniţiativa”.

Marcela Petcu