Creştinii romano-catolici şi protestanţi serbează duminică, 27 martie a.c. Paştele, cu cinci săptămâni înainte faţă de creştinii ortodocşi şi greco catolici. În această seară, romano-catolicii din Giurgiu

vor participa la Vigilia Pascală, slujba specială care celebrează Învierea lui Iisus Hristos, după trei zile de la Răstignirea pe cruce, şi vor veni la biserică cu cozonac, ouă roşii şi bucate din carne, care vor fi sfinţite de preot.

Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de catolici şi de ortodcşi în 2004, pe data de 11 aprilie, în 2007, pe 8 aprilie, în 2010, pe 4 aprilie, în 2011, pe 24 aprilie şi în 2014, pe data de 20 aprilie. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba împreună Paştele, în 2017, pe 16 aprilie şi apoi în 2025, pe 20 aprilie.

Aproximativ un milion de cetățeni români sărbătoresc Învierea Domnului în acest sfârșit de săptămână, cele mai mari comunităţi fiind în Transilvania.

Angajaţii şi elevii de confesiune catolică au zi liberă luni, a doua zi a Paştelui catolic. Deşi în structura anului şcolar, ziua de 28 martie, a doua zi de Paştele catolic, nu este menţionată ca zi liberă, Ministerul Educaţiei precizează că elevii catolici vor avea liber în această zi.

„Se aplică prevederile cumulate ale acelui ordin de ministru privind structura anului şcolar, unde se precizează că zilele libere legale sunt libere şi pentru elevi. Iar Codul Muncii specifică foarte clar că zilele de 27 şi 28 martie, fiind Paştele Catolic, sunt libere”, au precizat reprezentanţii Biroului de Presă ai Ministerului Educaţiei.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte, la fraţii noştri catolici

Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.

La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica “procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra mesa de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea “urbi et orbi”.

Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania. La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, “Ostern”.

Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.

În Italia, Paştele este precedat de carnavaluri şi de parade. În Vinerea Mare, oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei. Felul lor tradiţional de mâncare pentru masa de Paşte este tot mielul. În a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă.

În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

În perioada de după Paşte, credincioşii catolici se salută cu „Cristos a Înviat!”

În imagine, părintele Marius Antăluţe, parohul Bisericii Romano-Catolice din Giurgiu.