Astăzi, de Pogorârea Sfântului Duh sau de Rusalii, cum i se mai spune, există tradiţia conform căreia, după Rugăciunea Amvonului, se aduc ramurile (frunzele) de nuc în fața Sfintelor Uși ale Altarului, şi se citesc una după alta rugăciunile din Molitfelnic, apoi, preoţii fac apolisul, miruiesc și le împart credincioşilor.

Această parte este o slujbă specială, numită Vecernia Rusaliilor, în cadrul căreia sunt rostite șapte rugăciuni, dintre care patru cu voce tare și trei în taină și se binecuvântează frunzele de nuc, care amintesc simbolic de limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimiși de El să binevestească Evanghelia Sa în limbi diferite, adică popoare diferite, până la marginile pământului, începând de la Ierusalim.

Pe tot timpul citirii rugăciunilor atât preoţii, cât şi credincioşii, stau în genunchi.

(Imaginile sunt de la Catedrala Episcopală „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu)