Primarii de municipii din Regiunea Sud-Muntenia şi-au ales astăzi conducerea dar şi sediul regional, care va funcţiona la Giurgiu. Întâlnirea s-a desfăşurat la sediul Primăriei Giurgiu şi l-a avut ca invitat principal pe preşedintele Asociaţiilor Municipiilor din România, primarul sectorului 3, Robert Negoită.

Discuţiile dintre primarii de municipii din regiunea Sud-Muntenia s-au axat pe subiectul salarizării unitare în administraţie, pe problemele întâmpinate în absorbţia fondurilor europene, dar şi pe asumarea responsabilităţii în actul de control, în cazul instituţiilor care verifică activitatea primăriilor.

În cadrul dezbaterilor, a fost înfiinţată o structură regională a Asociaţiilor Municipiilor din România, care va include municipiile din sudul Munteniei şi care va avea sediul în Giurgiu. Totodată, preşedintele AMR Sud- Muntenia a fost ales primarul de Giurgiu, Nicolae Barbu, care a preluat acest mandat pentru o perioadă de un an.

Negoiţă cere o mai mare responsabilitate a instituţiilor care controlează primăriile de municipii

Prezent la dezbaterile de la Giurgiu, preşedintele Asociaţiilor Municipiilor din România, Robert Negoiţă, a declarat că România este singura ţară în care există diferenţe majore de salarizare între administraţia locală şi centrală, salariaţii din primării având cele mai mici salarii, în comparaţie cu colegii lor din ministere. Acesta a dat exemplu unui jurist, care la primărie câştigă 1.000 lei, la consiliul judeţean, în jur de 1.500, la prefectură- 3.000 lei, iar la ministere câştigul este foarte mare.

„Suntem unici în lumea civilizată, niciunde nu există diferenţe de salarizare între administraţia locală şi cea centrală. Un jurist de primărie câştigă 1.000 lei, la consiliul judeţean- 1.500 lei, la prefectură- 3.000 lei  iar la ministere, salariul este foarte mare. Depopulăm primăriile în acest fel, ne pleacă oamenii şi tragem un semnal de alarmă pe această cale, pentru că nu se mai poate aşa”, a spus Negoiţă.

Pe de altă parte, preşedintele AMR a arătat că este nevoie de mai multă responsabilitate în actul de control a instituţiilor care au rolul de a verifica primăriile, în speţă a celor de la Curtea de Conturi.

„Sunt 30 de instituţii care controlează primăriile şi, lăsând la o parte salariile de două ori mai mari pe care le au, esenţa este că nu suntem perfecţi, dar noi plătim, pe când ei, dacă greşesc, nu plătesc. (….). Vin cei de la Curtea de Conturi şi spun ceva la Giurgiu, altceva la Piteşti, nu au coerenţă şi nu ştim care e varianta corectă. Nu ne oferă nimeni nicio consultanţă, deşi sunt legi care sa bat cap în cap. Întocmesc procese verbale profund abuzive şi le demonstrăm asta în instanţă, de aceea cred că şi ei trebuie să plătească, dacă greşesc”, a subliniat Negoiţă.

Totodată, acesta a precizat că primăriile de municipii se confruntă cu probleme în absorbţia fondurilor europene, create în special de lansarea cu întârziere a unor ghiduri de aplicare.

Marcela Petcu