Simularea de cutremur a ajuns la final, iar după două zile în care acest exerciţiu s-a desfăşurat la nivelul municipiului Bucureşti, dar şi la Iaşi, autorităţile centrale au venit cu primele concluzii provizorii. Pe lângă concluziile generale, coordonatorii au detaliat punctele tari şi slabe cu privire la desfăşurarea exerciţiului, tehnica de intervenţie, comunicare şi informare publică.

Conform scenariului, marţi dimineaţa, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter, care a afectat Capitala şi municipiul Iaşi. Seismul a avut şi două replici, iar bilanţul a fost unul dezastruos. Sute de imobile afectate, mii de persoane decedate, sute de persoane prinse sub dărâmături salvate şi sute de persoane rămase sinistrate.

„În exerciţiul „SEISM 2016” au fost implicaţi 6.170 de pompieri, poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi personal medical de urgenţă. Tehnica de intervenţie a fost formată din 679 de mijloace (autospeciale de stingere, ambulanţe, maşini de descarcerare, spitale mobile, puncte mobile de comandă, autospeciale ale Poliţiei Naţionale, ale Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră, etc.). Chiar dacă în multe privinţe s-a acţionat cu operativitate, simularea de cutremur a avut şi unele puncte slabe. „Trebuie întărit modul de lucru, în sistem integrat, între autorităţile centrale şi autorităţile judeţene şi locale. Este nevoie ca fiecare reprezentant să-şi cunoască atribuţiile legale şi să acţioneze atunci când intervenţia sa este necesară. Este nevoie de o mai bună coordonare între acţiunile de căutare-salvare şi acţiunile ce vizează ajutorarea persoanelor sinistrate (adăpost, apă, igienă, hrană, refacere utilităţi). Nu au fost identificate mecanismele optime pentru alocarea imediată a resurselor necesare ajutorării sinistraţilor (medicamente, hrană şi alte materiale necesare primului ajutor). Pe parte medicală, comunicarea cu serviciile de ambulanţă judeţene şi spitalele s-a dovedit deficitară în unele situaţii. Scopul exerciţiului, prevederile de plan roşu şi plan alb nu sunt cunoscute în totalitate de către toţi cei implicaţi. Nu s-a putut verifica punerea în aplicare a planului alb la nivelul spitalelor, chiar dacă acestea, în mare parte, le-au activat conform procedurilor prevăzute. Dotarea unităţilor cu tehnică performantă de intervenţie trebuie continuată (achiziţia de maşini pentru transportul personalului, echipamente de căutare-salvare). Posibilitatea limitată de preparare a hranei pentru echipele de intervenţie (în 90% dintre situaţii, aceasta lipseşte). Capacitatea de cazare în corturi încălzite, de îmbăiere si asigurare a posibilităţii schimbării echipamentului nu există sau este foarte redusă; pe viitor vor fi achiziţionate tabere cu capacitate de cazare pentru personalul propriu şi pentru sinistraţi, la standarde ridicate”, se precizează în comunicatul Ministerului Afacerilor Interne.