Legea graţierii a fost transmisă spre consultare Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului General. Însă, proiectul a stârnit controverse, ministrul Justiţiei fiind acuzat de rea-credinţă şi netransparenţă, pe motiv că nu ar fi supus consultării legea care ar elibera mai mulţi deţinuţi. Articolele de lege prevăzute în proiect au fost făcute publice. Astfel se prevăd graţierea, şi nu amnistia deţinuţilor care au pedepse mai mici de 5 ani sau de maximum 5 ani şi reducerea la jumătate a pedepsei pentru deţinuţii care au peste 60 de ani, pentru femeile însărcinate şi cele care au copii de până în 5 ani. Lista cu infracţiunile pentru care nu se va acorda graţiere este una lungă. Nu pot scăpa de închisoare cei care au comis fapte de corupţie şi infracţiuni grave, nici recidiviştii.

„Ministerul Justiţiei a elaborat două acte normative care sînt în dezbatere publică, au fost finalizate ieri, au fost trimise spre consultare Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului General. Cele două acte normative vizează graţierea, şi nu amnis­tia, graţiere care nu vizează fapte de corupţie, fapte grave şi care vizează recuperarea prejudiciului, iar cel de-al doilea act normativ vizează hotărârile Curţii Constituţionale care stabileşte pentru anumite fapte să fie mai bine precizate“, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, după şedinţa de Guvern de miercuri.

DNA şi Preşedinţia au reacţionat

La scurt timp au început reacţiile de la Parchetul General, preşedintele Iohannis şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, venind cu acuzaţii pe motiv că proiectul nu a fost făcut în urma unor consultări, aşa cum promisese iniţial ministrul Justiţiei, acesta fiind acuzat de rea-credinţă. Apoi a fost făcut public proiectul de lege. Dacă va fi adoptat în forma propusă, acesta ar intra în vigoare de pe data de 18 februarie. Proiectul legii de graţiere prevede: „Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată (…) Se graţiază în parte cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau per­soanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani (…) Prevederile art. 1- 2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare; (…) Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărîre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate“, se precizează în proiect. De asemenea, conţine lista infracţiunilor pentru care nu se acordă graţiere. Acesta cuprinde toate infracţiunile comise cu violenţă: omor, tâlhărie, lipsire de libertate, ultrajul, etc. dar şi cele de corupţie: dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi abuzul în serviciu. Se estimează că de această lege ar putea beneficia 2.300 – 2.500 de persoane, în condiţiile în care există un excedent de 9.000 de deţinuţi faţă de capacitatea închisorilor din România, ţara noastră aflându-se sub incidenţa unei decizii-pilot a CEDO privind gradul de încărcare din penitenciare.

Marcela Petcu