De miercuri, în Giurgiu avem alarmare publică! Sirenele sună la intervale regulate, intermitent, anunţând diverse calamităţi. Cetăţenii ar trebui să ştie ce semnifică sunetele după numărul de semnale sonore şi după durata acestora. Giurgiuvenii ar trebui să ştie şi ce pot face în cazul unei alarmări reale, unde să se refugieze, ce măsuri trebuie să ia. Şi în această situaţie, oamenii nu prea au habar ce paşi trebuie urmaţi, nici nu prea ştiu care sunt adăposturile în care se pot refugia.    

De marţi, în Bucureşti şi în mai multe judeţe din ţară, între care şi Giurgiul, se face o alarmare publică. La diverse intervale orare, alarmele sună intermitent, anunţând calamităţi, în genul inundaţiilor, al cutremurelor sau, mai grav, atacuri aeriene.  Astfel, sirenele vor suna alternativ, între orele 10 şi 15.

Miercuri în Giurgiu s-a auzit alarma pentru dezastre. Scopul exerciţiului constă în testarea şi verificarea sistemului de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă. Iniţiativa aparţine Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. În plus, exerciţiul viza şi verificarea sistemelor de alarmare pentru a fi depistate cele care nu funcţionează, dar şi verificarea modului în care răspund autorităţile locale.

Unde sunt adăposturile

Întrebat care sunt adăposturile pentru dezastre din Giurgiu, primarul Nicolae Barbu a spus că acestea au semne distinctive.

Practic, oamenii trebuie să caute marcajele protecţiei civile, mai exact triunghiul portocaliu desenat peste un pătrat albastru, amplasate pe clădirile care au la subsol adăposturi.

Evident că măsurile de siguranţă diferă pentru fiecare alarmare. Dacă la atacul aerian oamenii trebuie să fugă în adăposturi, la inundaţii, ca să se salveze, vor trebui să mergă cât mai repede în zone înalte, pe dealuri etc. La cutremur, cetăţenii nu trebuie să părăsească clădirea, dacă pentru asta vor fi nevoiţi să coboare pe scări, ci să se adăpostească sub o masă solidă sau sub grinzi.

Marcela Petcu