Risipa alimentelor este un obicei prost pe care românii o au, alături de alte popoare din Uniunea Europeană. Totuși, suntem cel mai puțin risipitor popor. Asta pentru că tinerii, în preponderență, dar și restul populației, au o proastă gestiune a alimentelor pe care le achiziționează, care ajung, în final, în coșurile de gunoi, însă nu este la ordinea zilei. Și nu doar la consumatori, problema este și la retaileri care rămân pe raft cu marfă expirată neachiziționată.

Astfel, pentru a reduce cantitatea de alimente care se află în prag de expirare pe raft, parlamentarii europeni se gândesc la noi reglementări pentru statele membre precum reducerea TVA la alimentele ce urmează să expire sau interzicerea preţurilor sub costuri. În mai, în România ar trebui să intre în vigoare legea risipei alimentare. Propunerile la nivel european urmează să fie dezbătute în ședința plenară din perioada 15-18 mai, la Strasbourg.

Europarlamentarii au concluzionat că legislaţia UE ar trebui să stabilească o ierarhie a deșeurilor alimentare, iar primii vizați sunt chiar cei de la sursă – retailerii. Mai exact, într-o primă etapă, producătorii ar trebui să prevină risipa la sursă, după care ar trebui salvate alimentele comestibile, acordând prioritate uzului uman față de hrana pentru animale și față de prelucrarea ulterioară în produse necomestibile. Urmează reciclarea organică, valorificarea energetică şi de abia apoi eliminarea deșeurilor.

În România, a fost promulgată anul trecut o lege privind risipa alimentară, legea 217/2016, care a introdus obligativitatea agenţilor economici de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în următoarea ordine: măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimetar, incepând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare; măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limita de consum, conform legislatiei in vigoare; măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limita de consum, către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Legea nu are stabilite normele metodologice, astfel, s-ar putea întârzia cu intrarea în vigoare.

Giurgiuvenii nu prea aruncă alimentele la gunoi

Giurgiuvenii nu prea aruncă alimentele la gunoi, decât dacă se strică. Iar majoritatea sunt tineri. Iar alimentele cele mai des aruncate sunt fructele, legumele și lactatele. Asta pentru că majoritatea clienților sunt atrași de iluzia prețului mic înainte de depășirea termenului de expirare, astfel omul cumpără peste necesar un produs.

„Am obiceiul prost să cumpăr mult și să arunc la final. Pentru că se strică și nu consum. Am impresia că fac economie dacă achiziționez mai mult, dar neglijez faptul că o să se strice. Asta e. Mai am de învățat. Ne păcălesc magazinele”, a precizat o tânără giuriguveancă.

„Pe vremuri, cumpăram ce puteam, iar acum avem multe opțiuni. Eu iau câte puțin din orice şi la salariile pe care le avem cum să facem risipă căci nu ne permitem să cumpărăm mai mult”, a spus o altă giurgiuveancă.