Ziua de 8 noiembrie este hotar între toamna si iarna. Oamenii din popor cred ca Marmareau, sotia lui Scaraotchi vrea cu orice pret ca iarna sa se abata imediat asupra oamenilor, insa  Arhanghelul Mihail are rolul de opri venirea brusca a anotimpului rece. In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de “vara arhanghelilor”. Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si “vara iernii”, adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.

De Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, in satele de odinioara nu se lucra de loc, oamenilor le era frica de Sfintii Arhangheli, despre care se spune ca iau sufletele celor care mor. Daca vor muri, la momentul mortii, se vor munci groaznic sa le iasa sufletul din trup. In popor se spune ca nimeni nu stie cand va muri, secretul momentului mortii este bine pastrat de Sfintii Arhangheli. Daca oamenii ar sti acest lucru s-ar descuraja si nu ar mai munci, ceea ce nu ar fi bine,  munca pana in pragul mortii fiind considerata sfanta. Arhanghelul Mihail, ducea sufletul raposatului in fata Scaunului Lui Dumnezeu, care cantarind pacatele si virtutile din viata a celui decedat, hotara unde sa astepte dreapta Judecata de Apoi. In Rai sau in iad.

In satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti, ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Mosii de Arhangheli”. In biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta. Lumanarile care se aprind la biserica in ziua de 8 noiembrie sunt considerate a fi adevarate talismane pentru cei care au trecut in lumea umbrelor si a tacerii. Aceste lumanari “tin de lumina” in lumea de dincolo. Se aprind insa lumanari si pentru cei vii, pentru sanatate, pentru a fi feriti de rele si napaste.

In aceasta zi, dupa slujba religioasa, se citesc rugaciuni de dezlegare pentru cei prezenti, dupa care preotul se dezbraca de vesmintele preotesti si le pune peste credinciosi, gestul avand leac pentru multe boli, in special cele mintale. In timpul Sfintei Liturghii, la iesirea preotului cu sfintele daruri, multi credinciosi pun in calea preotului haine pentru a trece peste ele si a obtine vindecare si sfintenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor daruiesc credinciosilor cozonac si un pahar cu vin sau organizeaza o agapa frateasca in curtea bisericii sau in interiorul acesteia.’’ (Stefan Popa)  In ziua praznicului se mananca peste, pentru a fi sprinteni ca pestele, pentru a fi feriti de boala si de paguba.

Tot in aceasta zi, finii aduc daruri de colacei nasilor,  un obicei nu chiar intamplator, intrucat,  la cununie,  cele doua lumanari tinute de nasi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil.

In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita ,,turta arietilor’’(arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare.