Serviciul de Medicină Giurgiu se află în imposibilitatea efectuării celor mai elementare investigaţii, din lipsa dotărilor, se arată într-un raport pe 2012 al Reţelei Naţionale de Medicină Legală. Acesta nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomo-patologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţii trebuind să fie efectuate de Institutul Medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor.

Astfel, SMLJ Giurgiu alături de SMLJ Ilfov nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologică. Alte 13 servicii judeţene, printre care şi cel din Giurgiu, nu au laborator de anatomie patologică şi alte 16, în rândul cărora se află şi Giurgiu, nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică, pentru aflarea grupei de sânge.

„Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situaţia existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există de exemplu un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie şi nici măcar o autosanitară de transport; desigur că în acest loc autopsiile se efectuează în condiţii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecţie personalului şi care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale şi umane sunt atât de limitate şi nu pot fi îmbunătăţite, poate o soluţie ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzătoare a laboratoarelor institutelor de medicina legală, dotare atât umană, cât şi tehnică, pentru a face faţă solicitărilor de investigaţii a SMLJ arondate”, spun reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală. Reţeaua semnalează multiple probleme legate şi de faptul ca servicii judeţene de medicina legală sunt subordonate spitalelor judeţene, iar banii alocaţi de la buget sunt gesţionati de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar.

Reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală susţin că soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin, dar, pentru a pune în funcţiune această modificare, Ministerul Sănătăţii trebuie însă să ţină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel naţional privind organigrama şi dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o şi a trimis-o spre aprobare încă din 2008.

Marcela Petcu