Legea nr. 221/2019, apărută marți în Monitorul Oficial, introduce în Legea educației naționale noțiunea de violență psihologică sau, după cum mai este aceasta cunoscută, bullying și stabilește, totodată, și o serie de măsuri ce au ca scop reducerea numărului de cazuri ce implică acest tip de violență, întâlnită din ce în ce mai des în învățământul românesc.

Concret, Legea Educaţiei Naţionale este modificată prin introducerea unor noi articole, care urmăresc stoparea fenomenului de bullying, prin prevenţie şi combatere: „În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”.

Completarea adusă Legii Educaţiei defineşte clar fenomenul de hărţuire: „Violenţa psihologică-bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, pe care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în lege.

Pe lângă alte măsuri, actul normativ prevede o obligație ce vizează toate cadrele didactice ce activează în învățământul din țara noastră. Astfel, potrivit documentului, educatorii și profesorii vor trebui să participe, în cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic, la sesiuni de informare și cursuri de perfecționare “asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite”.

După cum este definită în actul normativ, violența psihologică sau bullying-ul reprezintă acțiunea singulară sau seria de acțiuni fizice, verbale și/sau cibernetice îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup, ce au ca scop intimidarea, umilirea sau ofensarea persoanei sau grupului.

Acțiunile de bullying vizează discriminarea și excluderea socială a unor persoane, acțiuni ce pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie sau de sexul și orientarea sexuală, caracteristici personale sau anumite comportamente, potrivit noii legi.

Documentul stabilește și că în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației sau formării profesionale vor fi interzise orice fel de acțiuni de violență psihologică.

Intrarea în vigoare a acestei legi are loc în trei zile de la publicare, adică vineri, însă pregătirea cadrelor didactie pentru prevenirea fenomenului de bullying e o chestiune ce se va pune în aplicare mai târziu. Mai exact, Ministerului Educației trebuie să elaboreze, în trei luni de acum înainte, un ordin care să pună în aplicare noutatea adusă de Legea nr. 221/2019.

Pe lângă măsurile legate de bullying, același act normativ stabilește și reducerea timpului pe care elevii din țara noastră îl petrec la școală. Concret, începând cu anul școlar 2020-2021, numărul de ore petrecute săptămânal la școală de către elevii din învățământul primar va fi limitat la 20 de ore, numărul de ore pentru cei ce învață în ciclul gimnazial nu va fi mai mare de 25 de ore pe săptămână, în timp ce liceenii vor petrece la școală cel mult 30 de ore pe săptămână.

România este pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte bullying-ul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.