Pe harta îndatorării locale, pe judeţe şi reşedinţele acestora, Giurgiu figurează cu o bulină portocalie. Din nefericire, Giurgiu este unul dintre municipiile foarte aproape de limita de îndatorare, şi deci are o capacitate limitată de a atrage credite.

Printre administraţiile care nu se mai pot împrumuta pentru că şi-au depăşit baremul legal de îndatorare se numără municipiile Constanţa sau Piatra Neamţ şi judeţele Vrancea, Teleorman sau Caraş-Severin. Un document al Ministerului Finanţelor care evidenţiază situaţia datoriilor înregistrate de administraţiile locale arată că opt judeţe şi patru municipii reşedinţă de judeţ sunt atât de puternic îndatorate încât nu mai au dreptul, potrivit legii, să se împrumute sau să garanteze împrumuturi. Adică au depăşit limita de 30% a gradului de îndatorare (plăţi de făcut în raport cu bugetul disponibil). Întâmplător sau nu, printre administraţiile supraîndatorate se numără şi „feudele“ unor baroni locali, între care amintim municipiile Constanţa (unde primar este Radu Mazăre) şi Piatra Neamţ (primar Gheorghe Ştefan) şi judeţele Vrancea (condus de Marian Oprişan), Teleorman (cu Adrian Gâdea, locţiitorul lui Liviu Dragnea) sau Caraş-Severin (condus de Sorin Frunzăverde). Foarte aproape de limita de îndatorare se regăsesc judeţele Tulcea, Ialomiţa şi Argeş, dar şi municipiile Reşiţa, Bacău, Slobozia şi Giurgiu, care au o capacitate limitată de a atrage credite. Spre exemplu, Giurgiu are un nivel de îndatorare de 26,9%.

Analizele asupra datoriei publice din ultimii ani au arătat că, în timp ce la nivel naţional România îşi reduce deficitul bugetar, la nivel local lucrurile evoluează exact pe dos, adică deficitele administraţiilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi, în multe cazuri, chiar comunale cresc vertiginos. Astfel că, pentru a preveni supraîndatorarea locală, Guvernul a impus un barem de 30%, iar cu ocazia întocmirii documentului citat s-a „descoperit“ că există administraţii care au depăşit demult această barieră. Campionii supraîndatorării locale sunt judeţele Caraş-Severin (cu 173% datorie în buget), Covasna (135%) şi Dâmboviţa (62,4%), respectiv municipiile Botoşani (106,7%), Piatra Neamţ (53,5%) şi Constanţa (37,7%).

Marcela Petcu