Se anunță o nouă reformă în sistemul sanitar. A venit rândul ministrului Eugen Nicolăescu să facă această reformă care vrea să introducă pachetul de servicii medicale de bază. Pachetul a fost elaborat de experţi ai Ministerului Sănătăţii, cărora li s-au alăturat medici din întreaga ţară. Concret, pachetul de bază gratuit va cuprinde mai multe facilităţi pentru cetăţenii asiguraţi decât pentru cei neasiguraţi. Nu se schimbă tipurile de servicii medicale care se acordă, ci doar se precizează clar unde şi cum se acordă ele, direcţionând pacientul. Astfel, pachetul evidenţiază un set de afecţiuni care pot fi tratate în afara spitalizării continue, în cazul în care ele nu prezintă complicaţii şi comorbidităţi. Neasiguraţii nu mai primesc gratuit serviciile medicale oferite în policlinici (ambulatorii de specialitate) şi în spitale, dacă aceste servicii nu fac parte din programele naţionale. În pachetul de bază sunt incluse vaccinul pneumococic gratuit, care li se face copiilor între vârsta de patru luni şi 24 de luni (o doză din acest vaccin costă, în prezent, între 150 şi 300 lei), un pachet suplimentar pentru progra-mele naţionale de sănătate, cum ar fi cel pentru cancer, diabet, HIV, SIDA, boli rare, tuberculoza (care va fi des-tinat tuturor, asiguraţi şi neasiguraţi, şi va fi finanţat exclusiv din bugetul de stat), dar şi amenzi pentru cei care nu se duc la controalele medicale preventive, care sunt gratuite şi se pot face o dată la trei ani. Mai multe consultaţii pentru adulţii de peste 40 de ani. Conform propunerilor făcute de MS, adulţii de până la 40 de ani beneficiază, o dată la trei ani, de una-două consultaţii succesive la medicul de familie şi un set de investigaţii la frecvenţă recomandată, în funcţie de vârstă şi de sex. Acest set de investigaţii recomandat include consultaţii anuale de cardiologie pentru populaţia cu risc normal, testul Babeş Papanicolau şi testul HPV pentru femei cu vârste cuprinse între 30 şi 65 de ani, o dată la cinci ani, testarea colesterolului o dată la cinci ani, evaluarea periodică a indicelui de masă corporală, a comportamentelor cu risc, cum ar fi fumat, dietă, consum de alcool, a contracepţiei sau a depresiei. Faţă de persoanele cu vârste sub 40 de ani, adulţii de peste 40 de ani mai primesc, pe lângă setul de investigaţii, încă o consultaţie la medicul de familie şi alte servicii de prevenţie. De exemplu, după 45 de ani pacienţii cu risc normal primesc aspirină pentru prevenţia bolilor cardiovasculare, iar femeile de peste 50 de ani pot face mamografie la fiecare doi ani, pentru a preveni cancerul mamar.

Boli cu gratuitate

Lista bolilor pentru care pacienţii vor beneficia de gratuitate doar în caz de risc crescut include: diabetul; anevrismul abdominal la bărbaţii de peste 65 de ani; bolile cu transmitere sexuală; gripa pentru pacienţii până la 65 de ani, după care devine un serviciu anual gratuit; pneumonia. De asemenea, pe aceasta listă sunt trecuţi pacienţii cu risc de creştere a colesterolului, beneficiind de gratuitate doar bărbaţii de până la 35 de ani şi femeile de până la 55 de ani.

Servicii medicale esenţiale

Consultaţiile preventive pentru supravegherea stării de sănătate a copilului şi adolescentului fără probleme de sănătate sunt considerate serviciile medicale esenţiale. Copiii de până la doi ani beneficiază de opt consultaţii, de la naştere până la împlinirea a doi ani, după care vor face doar câte o vizită, anual. De asemenea, sunt considerate esenţiale vaccinările copiilor, imunizările incluzând BCG, hepatita B, poliomelita, difteria, tetanos, pertu-sisul, rujeola sau oreionul, rubeola, etc. Şi asistenţa prenatală este cuprinsă în serviciile medicale esenţiale, recomandându-se opt vizite prenatale de rutină pentru gravida cu risc scăzut. Investigaţiile paraclinice şi tratamentele spe-cifice sarcinii sunt eligibile în intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidenţă de către medicul de familie, primul trimestru de sarcină şi până la patru săptămâni de la naştere.

Cine se mai poate interna

În ce priveşte spitalizările, pacienţii se pot interna o zi, dacă au o stare generală bună, nu prezintă comorbidităţi cronice necontrolate, au vârsta între şase luni şi 70 de ani, precum şi riscuri de transport la domiciliul post-intervenţie. În cadrul acestui tip de spitalizare, se permite efectuarea intervenţiilor chirurgicale şi a procedurilor diagnostice şi/sau terapeutice invazive sau semi-invazive programate în regim de internare de maximum 12 – 24 de ore şi care necesită obligatoriu anestezie locală sau generală. Pentru spitalizarea peste 24 de ore, în pachetul de bază vor fi asigurate acele afecţiuni pentru care prin serviciile prespitaliceşti existente nu se pot rezolva cazurile. Potrivit proiectului legislativ, unele spitalele vor trebui să reducă gradual internările mai lungi de-o zi pentru pacienţii cu diagnostice precum zona zoster şi rujeola, ambele fără complicaţii, hepatita, anemia, tumora malignă a pielii, bolile de tiroidă, diabetul fără complicaţii şi sub control, diareea, malnutriţia uşoară, depresia recurentă, unele forme de angină pectorală, hemoroizii fără complicaţii, faringita acută, nespecificată, amigdalita acută, nespecificată, pneumoniile, bronşitele, astmul, abcesul, parodontoza, gastritele, constipaţia, colecistele, dermatita etc.