Profesorii giurgiuveni intră în grevă japoneză
Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), structură la care este afiliată şi Sindicatul Liga Cadrelor Didactice Giurgiu ies în stradă la sfârșitul lunii octombrie, când vor picheta Guvernul, urmând ca în noiembrie să organizeze în Capitală un miting de amploare şi un marș.
Astfel, potrivit calendarului FSLI, în zilele de 28, 29 și 30 octombrie vor avea loc, concomitent, pichetări la sediul Guvernului României și la sediul Uniunii Social Liberale. În aceeași perioadă, în toate unitățile de învățământ din judeţ, unde Sindicatul Liga Cadrelor Didactice Giurgiu are membri, dascălii vor fi în grevă japoneză, purtând o banderolă albă pe braț. În data de 6 noiembrie, va fi organizat în București un miting de amploare, urmat de un marș.
Pichetări şi miting
Calendarul protestelor FSLI prevede pichetări la sediul Guvernului şi la cel al Uniunii Social Liberale, în zilele de 28, 29 şi 30 octombrie. În aceeaşi perioadă, în toate unităţile de învăţământ din ţară unde federaţia sindicală are membri, profesorii vor fi în grevă japoneză şi vor purta o banderolă albă pe braţ. Federaţia anunţă că, pe 6 noiembrie, va organiza, în Bucureşti, un miting de amploare, urmat de un marş. De altfel, FSLI se pare că va avea la acest protest sprijinul studenţilor şi face apel la părinţi şi la întreaga societate civilă.
Alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie şi modificarea Legii Educaţiei
Printre revendicările FSLI se numără alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educaţie; creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public; modificarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în ce priveşte statutul personalului didactic; adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanţi să se majoreze cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie 2:1; depolitizarea învăţământului, astfel încât în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ rolul determinant să revină colectivului unităţii şi nu factorilor politici; regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, pentru ca accentul să se pună pe latura formativă, nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.
Marcela Petcu