NASTEREA LUI IOAN BOTEZATORUL a avut loc cu sase luni inainte de cea a lui lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV – V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului. In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica. Fata de iele si rusalii, sanzienele sau dragaicele sunt binevoitoare fata de om, ajuta la rodirea plantelor si copacilor, a vietuitoarelor in general. Totusi, sanzienele se razbunau amarnic daca ziua nu le este respectata.

Sărbătoare

Astazi se praznuieste Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Cand Maica Domnului a venit in vizita la vara sa Elisabeta, pruncul Ioan a saltat in pantecele mamei sale, umplandu-se de Duhul Sfant. Dupa ce regele Irod a ordonat uciderea pruncilor din tinutul Bethleemului, Elisabeta si pruncul Ioan s-au refugiat in munti, iar tatal sau, Zaharia, a fost ucis, deoarece nu a dezvaluit locul unde se ascundeau cei doi. Ramas orfan de la varsta de trei ani, Ioan a fost crescut in pustiu de ingeri.

Tradiţii

Florile culese in ziua de Sanziene,

prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o data cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate avand o eficacitate sigura. In noaptea de Sanziene rasare si floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege.

Coroana impletita din floarea de Sanziana (Dragaica) si din spice de grau in dimineata zilei de Sanziene sau de Dragaica (24 iunie) este substitutul fitomorf al zeitei agrare. Aceasta efigie divina are puteri miraculoase: purtata pe cap de o fecioara in ceremonialul numit Dansul Dragaicei, simbolizeaza zeita agrara; agatata la fereastra, in stalpii portilor, in crucile din hotar si din cimitir are functie apotropaica, de aparare a oamenilor, animalelor si a holdelor de stihiile naturii (grindina, furtuna, vijelie, inundatie); aruncata pe acoperisul casei sau al surii indica prin anume semne daca cel caruia i-a fost menita sau cel care a confectionat-o sau a azvarlit-o va trai sau va muri, daca fata se va casatori in cursul anului si cum ii va fi ursitul (tanar sau batran, frumos sau urat), daca va fi sanatos sau bolnav, daca va avea noroc sau paguba in casa. Cununa de Sanziene ce impodobeste capul Dragaicei in timpul dansului sau nuptial are aceeasi semnificatie cu colacul din faina de grau pus de nasa pe crestetul miresei in timpul colacariei (inainte de pornirea alaiului nuntii la biserica) si cu cununile imparatesti puse de preot pe capul mirilor in timpul cununiei crestine. In toate cazurile se realizeaza transferul fertilitatii de la un substitut al sacrului (colacul, cununa) la mire si mireasa.

Se mai spune ca sînzienele puse in apa de baie intaresc copiii slabi si sensibili, acest procedeu fiind folosit si pentru tratarea frigurilor. Roua cazuta pe flori in noaptea de sanziene vindeca bolile de ochi si piele. In mitologia folclorica romaneasca, exista sanzienele sau dragaicele, care sunt personaje mitice nocturne.