În primul rând, le urăm La Mulți Ani tuturor celor care poartă numele Sfântului Ilie, respectiv Liana, Lia, Lica, Iliana, Ilie, Iliuţă, Eliade, Lică, Ilieş şi Iliuş! Le dorim să aibă o zi plină de bucurii și împliniri! Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sfântul Ilie este celebrat (astăzi) ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.

În tradiţia populară, Sf. Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor şi patronul apicultorilor. De Sfântul Ilie se manâncă, pentru prima dată, rodul nou de mere şi de struguri. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Ce nu ai voie să faci astăzi

– se spune in popor ca diavolii se ascund mai mult in lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit in gospodarie si e bine sa nu se ascunda nimeni sub un carpen, pe vreme de furtuna.

– daca in ziua de Sfantul Ilie este furtuna, nu trebuie sa se deschida usile sau geamurile casei, ca nu cumva sa se ascunda vreun diavol ce fuge de furia Sfantului.

– in unele zone din Moldova, se mananca grâu nou fiert, cu miere. Daca grâul nu a fost treierat pana in ajunul acestui praznic, femeile isi pun hainele de sarbatoare si merg sa secere cativa snopi de grau pe care apoi ii scutura de boabe, piseaza grâul si il fierb pentru a-l consuma cu miere.

– in alte zone se mananca fructe proaspete, pentru a fi sanatos tot anul ce va urma. Merele nu se consuma decat dupa ce au fost duse la biserica. Se spune ca acela care muşcă din măr inainte de a fi sfintit va avea parte dupa moarte numai de mere si, cand va dori sa le atinga, vor disparea. Merele sfintite vor deveni de aur pe lumea cealalta.

– in dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuioc, care se pune la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culeg si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

– in aceasta zi nu se lucreaza de teama pagubelor (trasnete, ploaie, grindina).

– tot in aceasta zi se strange mierea din stupi, se duc fagurii la biserica spre binecuvantare si se impart de pomană.

Tradiţii

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Ziua Aviaţiei Române

Tot azi se sărbătorește Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, după ce, în 1913, pionierii aviației l-au ales pe Sfântul Ilie ca patron al aviației, informează Agerpres.ro. În aprilie 1964, ziua de sărbătorire a Aviației Române a fost schimbată cu data de 17 iunie, când se aniversează primul zbor al lui Aurel Vlaicu cu un aparat proiectat și construit de el (4/17 iun. 1910). După anul 1990, Ziua Aviației se sărbătorea în ambele zile, acest lucru clarificându-se abia în anul 2004, când aviatorii români au revenit la celebrarea Zilei aviației de ziua Sfântului Ilie Tesviteanul.

Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din 6 iulie 1995, a aprobat oficierea în această zi a slujbei de pomenire la Monumentul Aviatorilor din Capitală și a transmis tuturor eparhiilor rugămintea de a răspunde solicitărilor unităților militare de aviație și apărare antiaeriană din teritoriu privind acordarea de asistență religioasă la această sărbătoare.