Urmare a evlaviei locuitorilor de pe aceste meleaguri, sfântului Mucenic Haralambie, apărătorul de ciumă, îi este închinată o Biserică în oraşul Giurgiu. Manifestările dedicate hramului vor debuta în această după-amiază, 9 februarie 2016, unde sunt aşteptaţi numeroşi credincioşi şi pelerini din localităţile învecinate. Ridicată între anii 1848-1852, biserica „Sfântul Mucenic Haralambie” adăposteşte părticele din moaştele ocrotitorului său, oferite în dar de Chiriarhul nostru, Preasfinţitul Părinte Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, în anul 2009.

Cine a fost Sfântul Haralambie

Pe 10 februarie, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte pe Sfântul Haralambie. Acesta a trăit pe vremea împăratului roman Septimiu Sever (193-211), propovăduind credința în cetatea Magnesia, unde a și fost hirotonit episcop.

La o vârstă înaintată, la 113 ani, a fost arestat și a suportat chinuri greu de imaginat pentru a se lepăda de Hristos. Cu toate acestea, nu s-a îndepărtat de credință, ci a reușit să îi aducă și pe alții, inclusiv pe fiica împăratului. În final, Episcopul Haralambie a fost condamnat la moarte prin decapitare, dar a murit în temniță, înainte de a i se tăia capul, la începutul secolului III.

Sfântul Haralambie în credinţa populară

În popor, Sfântul Haralambie este ştiut drept ocrotitor nu numai împotriva ciumei, dar şi a holerei, de aceea ziua lui era ţinută cu evlavie mai înainte de ţărani. Giurgiuvenii aduc în această zi la biserică mălai, făină, ulei, sare şi grăunţe spre a fi binecuvântate… dar şi ca ofrandă pentru Sfântul Mucenic Haralambie.

După ce vor fi binecuvântate de către preoţi, „grăunţele se vor da ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul”. O parte însă din aceste grăunţe vor fi păstrate ca leac pentru vite, pentru eventuale boli ale acestora. Tot în această zi „se dă de pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună”.