Astăzi, vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră în drepturi. În fiecare an, pe 14 septembrie, ortodocşii prăznuiesc una dintre cele mai vechi şi importante sărbători creştine, închinată Crucii Domnului nostru Iisus Hristos, „Înălţarea Sfintei Cruci”. Conform tradiţiei, sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci preacinsteşte descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos.

În acelaşi timp, Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un persecutor al creştinilor (307-312), împăratul Constantin, convertit la creştinism în urma unui miracol, a avut o impresionantă viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, însoţită de inscripţia „IN HOC SIGNO VINCES”, în traducere: „Prin acest semn vei învinge”! Şi a învins!

Făcând numaidecât o cruce de aur, după chipul celei ce i se arătase, şi poruncind să fie purtată înaintea ostaşilor săi, a pornit războiul cu vrăjmaşii săi, dintre care cei mai mulţi au pierit, iar alţii au fugit.

TRADIȚII DE ACEASTĂ SĂRBĂTOARE

În această zi, de post negru pentru credincioși, se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fântânarii care vor să depisteze izvoarele subterane.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

De Ziua Crucii se pregăteşte „un leac” pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare.