Avertismentele seismologilor privind iminenţa producerii unui cutremur puternic în următorii ani i-au determinat pe specialiştii în situaţii de urgenţă să adopte planuri şi măsuri pentru diminuarea pagubelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti. Însă, pentru că regulile adoptate conform unui ordin din 2005 nu mai sunt de actualitate, experţii în protecţie civilă au adoptat proceduri noi, pe care le aplică în cursul simulărilor.

Un cutremur de magnitudinea 5,7 pe scara Richter a avut loc, sâmbătă seara, la ora 21,14, în zona seismică Vrancea. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs la o adâncime de 39 de kilometri şi a avut o intensitate epicentrală de VI pe scara Mercalli, specialiştii catalogându-l astfel ca fiind un cutremur „puternic”. Cutremurul a fost resimţit în Muntenia, Dobrogea şi Moldova – inclusiv la Chişinău, în Republica Moldova.

În cazul unui cutremur, este necesar să ştim cum să reacţionăm şi unde să ne adăpostim. Concret, potrivit ordinului 1995/2005, ne putem proteja adăpostindu-ne sub grindă, tocul uşii, birou sau masa rezistentă etc.

Total greşit, spun experţii americani. Crucea Roşie a SUA nu mai recomandă să se stea în cadrul uşii deoarece noile tipuri de uşi nu sunt încorporate în structură şi pot să nu ofere protecţie. Specialiştii americani susţin că cea mai sigură metodă de a scăpa cu viaţă dintr-un cutremur este să ne ghemuim lângă un obiect rezistent şi voluminos, cum ar fi o canapea, un pat, o masă sau un birou, nicidecum să ne aşezăm sub aceste obiecte, pentru că ne vor zdrobi. Aceste obiecte ar asigura formarea vestitului „triunghi al vieţii”, un spaţiu vital în care o persoană ar putea supravieţui inclusiv în situaţia în care întregul plafon s-ar prăbuşi. „Triunghiul vieţii” a fost confirmat oficial de experţii internaţionali după analizarea mai multor situaţii reale.

Astfel că şi specialiştii din cadrul ISU Giurgiu au fost nevoiţi să adapteze regulile impuse în funcţie de situaţia actuală. Spre exemplu, în timpul simulărilor, exerciţiile se fac în funcţie de materialele din care este construită structura, iar copiii din şcoli sunt cel mai des instruiţi cum să procedeze în caz de  cutremur, ei fiind şi cei mai expuşi într-o astfel de situaţie.