Guvernul intenționează să reclasifice orașele și comunele în mai multe categorii în funcție de câțiva parametri ce iau în calcul noile realități sociale, potrivit Hotnews. Proiectul prevede o măsură cu mare impact social, administrativ și politic: localitățile cu scăderi accentuate de populație să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcționale, la inițiativa autorităților locale. Dacă până la sfârșitul anului 2025, comunele vizate nu ating anumiți indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa guvernului.

Documentul arată că 17 oraşe, printre care și Giurgiu, vor fi incluse în categoria municipii poli judeţeni cu potențial transnațional.

Potrivit proiectului de lege studiat de Hotnews, localitățile urbane urmează să fie reclasificate astfel:

Municipiu capitală, de importanță națională și europeană: București. Municipii poli regionali principali cu potențial transnațional (condiții: peste 250.000 de locuitori și 400.000 în aria funcțională): Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara. Municipii poli regionali secundari (condiții: peste 100.000 de locuitori și 300.000 în aria funcțională): Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Râmnicu Vâlcea.

Municipii poli județeni principali cu potențial transnațional (condiții: peste 40.000 de locuitori și 200.000 în aria funcțională): Alba Iulia, Bistrița, Reșița, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui și Focșani. Municipii și orașe poli județeni secundari (condiții: peste 20.000 de locuitori și 50.000 în zona de influență). Pe această listă se regăsește și orașul Calafat. Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (condiții: peste 5.000 de locuitori și 30.000 în zona de influență). Aici se regăsesc orașele Băilești, Filiași, Segarcea și Dăbuleni. Municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate, caracterizate printr-un specific turistic, economic etc. Aici se încadrează orașul Bechet.

Proiectul de lege introduce și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale, iar pe lista identificată de guvern intră majoritatea comunelor transformate forțat în orașe în anul 2004. Potrivit Hotnews, de-a lungul timpului, presa a consemnat nemulțumirile locuitorilor din aceste foste comune, nevoiți să plătească impozite calculate la nivelul orașelor, însă fără a beneficia de infrastructura și dotările specifice unui oraș.

Guvernul a întocmit și o listă a localităților în care s-au produs scăderi accentuate de populație, unde Giurgiu figurează cu cinci localităţi Răsuceni, Stoenești, Iepurești, Izvoarele, Schitu şi Toporu, unde populaţia a scăzut cu 30-41%.

Pentru aceste localități, executivul „încurajează unificarea administrativă“. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege până la sfârșitul anului 2025 dacă vor să își păstreze statutul actual. Începând din 1 ianuarie 2026, aceste localități vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa guvernului prin lege.

Scăderi ale populației cuprinse între 20 și 50% s-au înregistrat în aproape 50 de orașe și municipii și circa 170 de comune. Noua lege va aduce și o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la șase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

Totodată, localitatile rurale vor fi împărţite în comunele poli rurali (comune cu rol de service intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km) şi alte comune. Printre comunele giurgiuvene aflate în această categorie se află Ghimpaţi, Călugăreni, Hotarele şi Roata.