Sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, Boboteaza este cea mai importantă sărbătoare creştină după Crăciun. Multe obiceiuri şi tradiţii din trecut se păstrează încă în judeţul Giurgiu. În zilele din ajun, preoţii sfinţesc casele cu apă sfinţită. Fiecare creştin sărută crucea şi primeşte „botezul” preotului. Acest obicei are un rol protector asupra gospodăriilor, În ziua de Bobotează, se sfinţeşte apa la biserici. Ritualul recuperării crucii din apă se păstrează încă în municipiul Giurgiu. Conform tradiţiei, sunt aruncate în apă cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoşi. Se spune că cel care va recupera crucea de lemn va fi ferit de boli şi necazuri şi va avea noroc tot anul. În unele localităţi se mai practică  obiceiul denumit „Botezul cailor”. Caii sunt împodobiţi cu ciucuri şi panglici roşii şi, după ce sunt botezaţi de preoţi, între ei are loc o întrecere.

Nu spălaţi rufe şi nu daţi bani cu împrumut

Se crede că în ziua această toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie să spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului. Apa sfinţită luată are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată. De Bobotează nu se dă nimic cu împrumut. La ţară oamenii nu împrumutau nici jăratec sau foc din sobă pe 6 ianuarie.

În noaptea de Bobotează, tinerele îşi legau pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţica de busuioc pentru a visa ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărită în acel an. Superstiţia este valabilă şi în cazul bărbaţilor.

Totodată, cine posteşte înainte şi aşază busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are şanse mari să îşi viseze alesul în această noapte.

Despre agheasma adusă de la biserica se crede că este miraculoasă. Sunt suficiente câteva picături de apă sfinţită pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. În schimb, dacă agheasma se strică, se crede că asupra casei a fost aruncat un blestem.

Marcela Petcu