Pe-asinul său, slăbit de-atâta cale,
Purtând Lumina – vine blând Iisus,
O intreagă lume-n mine se prăvale
Iar sufletul se duce tot mai sus.

In maini cu salcii verzi, stralucitoare,
Ii facem o cupola – vechiul Cort –
Si in primavara iute trecatoare
Nu banuim ca Vineri va fi Mort.

Ne rupem hainele la drumul mare
Spre a pasi Iisus nestingherit
Si pregatim in noi stravechi altare
In care El va fi Cel Prea Slavit.

Deasupra noastra salciile inflorite
Aduc ofranda lor necontenit ,
Duios plecandu-si pletele-aurite
Peste Iisus-ce-n fine a venit.

Si din multimea plina de credinta
Pe Iuda il trag – spunandu-i printre dinti :
” Ia punga asta, ti-e de trebuinta,
In ea gasi-vei treizeci de arginti…”

Cosmin -Ştefan Georgescu