Lupta politică pentru Parlament a intrat în „linie dreaptă“. Legea electorală prevede că alegătorii pot vota doar în propriul judeţ. Dacă şi-au schimbat recent adresa, modificările trebuie comunicate cu 45 de zile înainte de alegeri. Nici partidele nu mai pot schimba acum candidaţii. Dacă un candidat decedează sau renunţă după depunerea candidaturilor, el nu poate fi înlocuit. Dacă decesul survine după tipărirea buletinelor, votarea merge înainte, doar că nu i se atribuie mandat.

Şase parlamentari de Giurgiu

O noutate pentru acest an este revenirea la votul pe liste: diferenţa e că judeţul întreg este acum un singur colegiu cu mai mulţi parlamentari, iar ordinea acestora e dictată de partid, nu de voturi şi de algoritmul complicat, care putea produce surprize. Norma de reprezentare este de 1 deputat la 73.000 de locuitori şi 1 senator la 168.000 de locuitori.  Astfel Giurgiu are printre cei mai puţini parlamentari (numărul minim, de 2 senatori şi 4 deputaţi), alături de circumscripţiile: Călăraşi, Covasna, Ialomiţa,  Mehedinţi, Sălaj, Teleorman şi diaspora.

Parlamentari mai numeroşi au judeţele Bacău, Cluj, Dolj, Suceava şi Timiş (4 senatori, 10 deputaţi), Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi) şi Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi). Bucureştiul are 13 senatori şi 29 deputaţi.

Pragul electoral, 5% sau 20%

Aparent, principiul reprezentării proporţionale e mai uşor de înţeles la votul pe liste, în practică, algoritmul de atribuire a mandatelor este acelaşi ca şi la votul uninominal. Redăm, mai jos, pe scurt, paşii acestui algoritm: Biroul Electoral Central stabileşte partidele şi alianţele electorale care trec pragul. Acest prag e de 5% din voturile valabile sau (o noutate gândită pentru UDMR) 20% din voturi, în 4 judeţe. Pe fiecare judeţ, se calculează, separat pentru deputaţi şi la senatori, coeficientul electoral al circumscripţiei: numărul total de voturi ale partidelor care au trecut pragul, împărţit la numărul mandatelor pe judeţ – numărul întreg rezultat din această împărţire. În primă fază, fiecărui competitor i se repartizează deci atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei intră în numărul de voturi valabile primite. În acest calcul, la nivel de judeţ, apar, desigur, şi candidaţii independenţi, care pot primi un singur mandat.

Sunt interzise defăimarea şi discriminarea

În campanie sunt interzise, conform Legii 208/2015, discriminarea, incitarea la ură şi intoleranţă, defăimarea şi învrăjbirea religioasă ori etnică şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase. De asemenea, în emisiunile electorale, candidaţii trebuie să nu pună în pericol ordinea constituţională, să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice, să probeze toate acuzaţiile cu incidenţă penală sau morală şi să nu incite la discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.

Cum se face redistribuirea

Mandatele neatribuite se comunică Biroului Electoral Central, împreună cu voturile valabile „neutilizate“. În a doua etapă a împărţirii: se repartizează mandatele pe judeţe, printr-o procedura matematică destul de complicată, dar care are meritul de a realiza distribuirea echitabilă pe plan naţional şi local. Procedeul e următorul: se adună voturile neutilizate ale fiecărui partid şi se împart, pe rând, la 1, 2, 3, 4 etc., notându-se câturile, cu 15 zecimale. Toate câturile se ordonează descrescător, până la numărul total de mandate de atribuit. Ultimul cât, cel mai mic, reprezintă „coeficientul electoral naţional“. Fiecare partid va primi deci atâtea mandate de câte ori acest coeficient se cuprinde în numărul de voturi neutilizate. Aceste mandate se împart apoi judeţelor, proporţional cu voturile neutilizate pe fiecare circumscripţie: voturi neutilizate local se împart la cele neutilizate naţional şi se înmulţesc cu mandatele pe care partidul trebuie să le primească. Rezultatele se ordonează iarăşi descrescător, pe ţară şi pe circumscripţii. În caz de rezultate egale, primează numărul de voturi neutilizate local, apoi cele neutilizate naţional, iar, la egalitate perfectă, BEC trage la sorţi. În mod asemănător se face şi ultima repartizare, pe judeţ. Dacă şi acolo e egalitate, partidele pot negocia sau se trage la sorţi. Este posibil, legal, să se reia alegerile într-o secţie sau  judeţ, dacă un competitor aduce dovezi temeinice că s-a modificat, prin fraudă, atribuirea mandatelor  – înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale. În acest caz, până la repetarea alegerilor, atribuirea mandatelor e suspendată.

Marcela Petcu