O minoră de 12 ani din comuna Gogoşari, judeţul Giurgiu, plecată voluntar de la domiciliu, a fost găsită după câteva ore de căutări tocmai în Staţiunea Covasna.

În ziua de 27 iulie 2014, ora 18.20, poliţiştii de la Poliţia Municipiului Giurgiu au fost sesizaţi de V. D., o femeie de 61 ani, din comuna Gogoşari, judeţul Giurgiu, cu privire la faptul că fiica sa V. A., de 12 ani, a plecat voluntar de la domiciliul şi nu a mai revenit.

În scurt timp, la domiciliul minorei s-a deplasat o echipă operativă complexă care, în urma cercetărilor efectuate a constatat că părăsise localitatea de domiciliu în data de 26.07.2015, cu un microbuz de transport public de persoane ce efectua curse către municipiul Giurgiu, însă dispariţia nu a fost sesizată la timp poliţiştilor de către familie întrucât aceasta a mai plecat în repetate rânduri de la domiciliu, revenind după un anumit interval de timp.

Plecând de la un telefon pe care minora l-a dat familiei în ziua de 27.07.2015, prin care o informa pe mama sa că este în drum spre Braşov, cu un autocamion, poliţiştii giurgiuveni au reuşit localizarea şi depistarea acesteia cu sprijinul poliţiştilor I.P.J. Covasna, aceasta fiind ulterior condusă la sediul Poliţiei Staţiunii Covasna pentru lămurirea aspectelor dispariţiei şi preluarea de către familie.

Deşi naivitatea, dorinţa de independenţă şi spiritul aventurier al fetei riscau să provoace o adevărată tragedie în sânul familiei, de această dată, din fericire, intervenţia promptă a poliţiştilor a făcut ca minora să fie găsită în scurt timp de la semnalarea dispariţiei şi să nu fie victimă a vreunei infracţiuni.

Având în vedere că acesta nu este singurul caz de acest gen înregistrat la nivelul judeţului Giurgiu, cele mai multe dintre dispariţii fiind reprezentate de plecările voluntare, de regulă la vârsta adolescenţei, precum şi faptul că şansele de a găsi un copil dispărut/pierdut scad pe măsură ce trece mai mult timp de la dispariţie, recomandăm cetăţenilor să nu ezite să anunţe imediat Poliţia, la numărul gratuit 112, atunci când constată dispariţia unui minor!

Conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii – I.G.P.R., au fost identificaţi mai mulţi factori ce influenţează decizia minorului de a pleca de acasă şi/sau refuzul întoarcerii la domiciliu: neglijarea minorului; conflictele în familie; abuzurile asupra minorului; consumul de alcool; starea materială precară, ce determină neglijarea funcţiei educative a familiei şi

plasarea ei la periferia preocupărilor faţă de copii; lipsa unei comunicări corespunzătoare, reale, autentice cu părinţii; nesupravegherea de părinţi, aparţinătorii legali ori factorii responsabili din unităţile de ocrotire; lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, părinţii sau aparţinătorii legali fiind plecaţi la muncă în străinătate; abandonul şcolar sau acumularea de absenţe şi rezultate negative la şcoală; anturajul negativ; spiritul de aventură, libertinajul, vagabondajul, etc.

Pentru a preveni fuga de acasă şi a nu ajunge în situaţia dificilă de a căuta un copil, poliţiştii vă sfătuiesc:

• Încurajaţi-l pe cel mic să fie deschis faţă de dumneavoastră şi să vă comunice ceea ce simte sau crede, chiar dacă este ruşinat. De multe ori nelămuririle sau secretele pot expune copilul la un potenţial risc.
• În situaţia în care copilul dumneavoastră este neliniştit şi nu doreşte să vorbească despre ce-l frământă, îndrumaţi-l spre un adult în care are încredere şi care-l poate ajuta.
• Atunci când copilul minte în mod repetat în legătură cu şcoala, cu prietenii, cu ieşirile în oraş, când dispar bani sau obiecte din casă sau aduce acasă lucruri care nu-i aparţin şi cărora nu le poate justifica prezenţa, acestea pot fi semne care indică o iminentă fugă de acasă.
• Învăţaţi-l că fuga de acasă nu este soluţia pentru problemele pe care le are şi arătaţi-i riscurile la care se expune dacă părăseşte mediul familial.
• Supravegheaţi-vă în permanenţă copilul, la joacă, atunci când vă aflaţi la cumpărături şi în zonele aglomerate! Câteva clipe de neatenţie sunt suficiente ca acesta să dispară sau să se accidenteze.
• Învăţaţi-l că are voie să plece doar cu permisiunea dumneavoastră şi că trebuie să spună întotdeauna unde şi cu cine pleacă!
• Explicaţi-i, pe înţelesul său, cu exemple concrete, că nu este bine să intre în vorbă cu persoane străine şi nici să accepte de la acestea diverse obiecte sau promisiuni! În niciun caz nu trebuie să se urce în maşinile necunoscuţilor sau să îi însoţească pe aceştia, indiferent de pretext.
• În concedii, acordaţi o atenţie sporită supravegherii copilului dumneavoastră! Aglomeraţia şi mediul străin reprezintă factori de risc care pot favoriza pierderea acestuia.
• Nu-l trimiteţi singur la cumpărături, mai ales în locurile pe care nu le cunoaşte!
• Asiguraţi-vă că ştie numele şi numărul de telefon al părinţilor, precum şi adresa la care locuieşte!

• Învăţaţi-l că, dacă se pierde de dumneavoastră, trebuie să rămână în zona unde v-a văzut ultima dată şi să apeleze la un poliţist sau la un adult însoţit de un copil!
• În cazul dispariţiei copilului, alertaţi imediat Poliţia la numărul de telefon 112 sau sunaţi la FOCUS – Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual, la numărul 116.000.

În cazul în care copilul dumneavoastră a dispărut:

• Verificaţi la rude şi prietenii apropiaţi dacă copilul nu se află la aceştia!
• Anunţaţi în cel mai scurt timp Poliţia!
• În cazul în care copilul a dispărut din magazin în timp ce eraţi la cumpărături, anunţaţi imediat serviciul de pază şi protecţie din cadrul magazinului şi sunaţi la112; Când apelaţi la serviciul de urgenţă 112, daţi cât mai multe informaţii despre copil: numele, vârsta, înălţimea, constituţie, semne particulare, cum era îmbrăcat în ziua dispariţiei, etc.;
• Sesizarea dispariţiei unui copil se poate face prin apel la numărul de urgenţă 112, prin sesizare directă la sediul unităţii de poliţie sau prin sesizarea verbală a unei patrule din teren.
• Păstraţi-vă calmul! Chiar dacă vă aflaţi într-o stare de emoţie puternică, este foarte important să vă stăpâniţi, pentru a oferi poliţiştilor toate detaliile ce îi pot ajuta să vă găsească copilul în cel mai scurt timp.

Trebuie să fiţi în măsură să furnizaţi anchetatorilor:

• descrierea semnalmentelor şi a semnelor particulare;
• câteva fotografii recente ale copilului;
• o înregistrare audio-vizuală, dacă dispuneţi de aşa ceva;
• descrierea obiectelor de vestimentaţie cu care era îmbrăcat la momentul dispariţiei, precum şi a obiectelor pe care le avea asupra sa;
• împrejurările în care a dispărut;
• profilul său psihic şi moral, starea de sănătate;
• o listă cuprinzând persoanele din anturajul său, locuri pe care obişnuia să le frecventeze;
• datele de contact ale adulţilor apropiaţi (bunici, unchi, mătuşi, vecini);
• datele de contact ale prietenilor sau colegilor apropiaţi;
• în general, orice informaţie care vi se pare de interes pentru poliţişti (riscul de a fi fost luat de un membru al familiei, certuri recente, antecedente de părăsire a domiciliului, dispariţia unor obiecte personale din camera sa, etc.).