Giurgiuvenii sunt amatori de produse de post, pe care le consumă mai ales în preajma sărbătorilor religioase şi, ocazional, şi cu alte prilejuri. Ceea ce mulţi dintre noi nu ştim, însă, este că aproape toate produsele de post de pe piaţă conţin aditivi alimentari dintre cei mai periculoşi, riscându-şi astfel sănătatea.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea produselor vegetale 35 de preparate şi semipreparate din marile structuri comerciale. Au fost analizate produsele fabricate sau distribuite de Carrefour, Via-Trand, Cris-Tim, Europrod/Agricola, Ocean Fish, Pirifan Distribution, Olimp Company, Unilever, Malita Saray Food, Kaufland, COmpania Indiilor Orientale, Penny, Scandia Sibiu, Inedit, Fito-Fitt, Unicarm, Deserta, Viotros/Grecia şi Alpro Com Va. Studiul a fost realizat de o echipă de experţi din cadrul APC.

Soluţie de topit gheaţa de pe şosele, în brânza tofu

Rezultatele analizelor sunt de-a dreptul şocante. Brânza tofu conţine soluţie care se foloseşte la îndepărtarea gheţei de pe şosele (clorură de calciu), fasolea bătută se face cu benzoat de sodiu, sorbat de sodiu şi acid citric, salata Humus are benzoat de sodiu, sorbat de potasiu şi acid citric, chifteluţele de legume au caragenan şi gumă de guar, iar pasta vegetală tartinabilă are polifosfaţi, clorură de potasiu, stearoil-2-lactilat de sodiu, esteri ai acidului citric cu mono şi digliceridele acizilor graşi, monoglutamat de sodiu, gumă xantan, ascorbat de sodiu, acid citric, caragenan, caramel şi carmin.

În cele 35 de produse vegetale au fost identificaţi 31 aditivi alimentari, de la E120 – carmin/coşenilă, la E200 – acid scorbic, E223 – metabisulfit de sodiu, E304 – palmitat de ascorbil şi E509 – clorură de calciu.

„Clorura de calciu se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii, printre care gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă”, explică prof. univ. dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii.

Nu reţete culinare ci formule chimice 

Din păcate, cantităţile de legume din produsele analizate sunt infime, fiind vorba de o formulă chimică şi nu de o reţetă culinară propriu-zisă.

„Produsele de post, cu unele excepţii, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă, uleiuri vegetale hidrogenate exotice, cu un conţinut insignifiant de legume sub formă de pulberi, amidon, extracte de condimente şi aditivi alimentari din belşug. În această perioadă a anului pe durata postului Adormirii Maicii Domnului există alternative sănătoase la produsele vegetale industriale, şi anume legumele şi fructele de sezon care sunt accesibile şi din punct de vedere al preţului. Deci ne putem hrăni sănătos prin folosirea acestora la realizarea unor preparate alimentare. Din păcate, încă mai există consumatori care folosesc în perioada postului, şi nu numai, grăsimi tartinabile vegetale/margarine, despre care se ştie că prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi grăsimi trans cresc nivelul colesterolului rău în organism şi îl reduc pe cel bun, fapt care poate favoriza apariţia infarctului miocardic şi a accidentelor vasculare cerebrale”, a completat şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.