Pietonala centrală din Ruse, oraşul vecin, de peste Dunăre, e plină de tonete care oferă spre vânzare mărţişoare. La fel ca şi la noi, majoritatea suntconfecţionate tradiţional din material textil sau din lemn, la care se adaugă şnurul alb-roşu împletit. Sunt (şi nu prea!) ieftine, de la 50 de stotinci, la 10 leva (5 euro). Sunt mărţișoare, mărgele, brăţări, aranjamente ori broșe, toate strident colorate, unele handmade, chiar unicat. Nelipsite de pe piaţa bulgărească sunt şi mărţişoarele provenite din China, de unde au fost aduse „mărţişoare” cu diverşi actori sau eroi din filme, ori desene animate, cum ar fi Tweety sau emoticoni.

Prima zi a lunii martie este sărbătoarea Mărţişorului. Mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, împletite, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.

Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-estul Europei. Alături de români,  îl sărbătoresc şi popoarele din Balcani cum ar fi bulgarii, macedonenii şi albanezii.

Martintzi, marteniţa, marta, marticika, gadaluşka, kicilka, cum îi spun bulgarii, în funcţie de zona în care locuiesc, vine de la baba Marta.

În Bulgaria mărţişorul trebuie purtat până la 22 martie sau până când vezi o barză ori un copac înflorit. Apoi mărţişorul este agăţat de un copac, iar cel care l-a purtat îşi pune o dorinţă.

În Bulgaria, mărţişoarele nu sunt oferite numai fetelor, ci şi băieţilor – de obicei sub forma unui şnur alb cu roşu, simplu.

Dar nu numai la ei ci şi la noi, în Moldova, există zone în care fetele confecţionează mărţişoare şi le oferă aleşilor lor. Şi în Bucovina la fel.