Douăzeci de ani pot părea o clipire, dar și o viață întreagă. Așa a simțit și promoția 2005, clasa a XII-a B de la Liceul Teoretic „Tudor Vianu” din Giurgiu, atunci când, în anul 2025, foștii colegi s-au reîntâlnit pentru prima dată după absolvire. Emoția, zâmbetele și amintirile au umplut din nou băncile care altădată păreau prea strâmte pentru visele lor mari.

Momentul intrării în clasă a fost însă marcat de o tăcere încărcată de respect. Cu ochii umezi și inimile strânse, cei prezenți au ținut un moment de reculegere în memoria doamnei profesor Tudorina Vișan, diriginta lor dragă, care i-a format, i-a îndrumat și i-a sprijinit în anii de liceu, dar care, din păcate, a trecut la cele veșnice. Chiar dacă nu a mai putut fi prezentă fizic, chipul și vorbele dânsei au rămas vii în sufletele tuturor.

Alături de absolvenți au fost și actualul director al liceului, doamna profesor Adelina Sîrbu, precum și doamna profesor Pompilia Pețanca, martore ale drumului parcurs de această generație care, între timp, a crescut și s-a făcut remarcată în domenii dintre cele mai diverse.

Din cei 28 de elevi ai clasei, 19 au reușit să participe – unii la festivitatea de la liceu, alții la masa de revedere de la restaurant. Îmbrățișările, glumele de odinioară și poveștile despre prezent au conturat o atmosferă caldă, dovadă că legăturile formate în anii de liceu rezistă în timp.

Astăzi, foștii liceeni sunt oameni împliniți, activând în profesii care vorbesc despre ambiție, perseverență și reușită: manager de proiect într-o bancă de prestigiu din România, ofițeri în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, director al Serviciului de Ambulanță Județean Giurgiu, inspector în cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, medic chirurg în spitale din București, arhitect de construcții civile și industriale, dar și arhitect software în domeniul jocurilor, inginer la Mercedes, în Germania, antreprenori în domenii precum turism, instalații în construcții, drumuri și poduri, consultanți în achiziții publice, dar și angajați dedicați în Penitenciarul Giurgiu sau la Aeroportul Otopeni.

Revederea a fost prilejul perfect pentru a descoperi cât de departe au ajuns fiecare dintre ei, dar și pentru a-și aminti de locul unde au început să-și croiască drumul. Între fotografii, toasturi și nostalgii, promoția 2005, clasa a XII-a B, a demonstrat că, indiferent unde îi poartă viața, rădăcinile rămân în aceeași clasă, în același liceu, acolo unde visurile lor au prins aripi.

O generație unită, un spirit viu și o promisiune făcută în tăcere: aceea că revederile nu trebuie să mai aștepte încă două decenii.